Criza medicilor de familie persistă în România

Accesul la servicii medicale de bază rămâne profund inegal în România, iar consecințele se văd cel mai clar în mediul rural, unde rata mortalității infantile este semnificativ mai ridicată decât în orașe. Datele recente publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că, la finalul anului 2025, nu mai puțin de 1.055 de localități se confruntau cu deficit de medici de familie, fiind nevoie de încă 1.473 de specialiști pentru acoperirea necesarului. Dintre localitățile care înregistrează deficit de medici- 335 de localități nu au medic propriu și depind de puncte de lucru ale medicilor din alte zone, iar 175 nu beneficiază deloc de servicii de medicină de familie. Comparativ cu anul precedent, stagnarea este evidentă, semn că măsurile luate până acum nu au reușit să corecteze dezechilibrele din sistem.

Lipsa accesului la servicii medicale primare are consecințe directe asupra sănătății populației. România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană, aproape dublă față de media europeană, iar diferențele între rural și urban sunt semnificative. Datele indică și o presiune crescută asupra spitalelor. În 2025, din peste 3,6 milioane de cazuri externate, doar o treime dintre pacienți au ajuns la spital cu trimitere de la medicul de familie, în timp ce majoritatea s-au prezentat direct la urgență. Acest lucru reflectă rolul insuficient al medicinei primare și accesul limitat la consultații de bază.

Cheltuielile pentru îngrijirea spitalicească au ajuns la 41% din totalul bugetului de sănătate — unul dintre cele mai ridicate procente din UE — în timp ce medicina ambulatorie rămâne subfinanțată.

În acest context, programul „Primul pas spre sănătate”, derulat de Salvați Copiii România cu sprijinul Fundația OMV Petrom, încearcă să reducă aceste inechități. În 2026, 60 de cabinete de medicină de familie din zone defavorizate vor fi dotate cu echipamente moderne, investiția ridicându-se la un milion de euro.

Până la finalul anului, programul va ajunge la aproximativ 220 de cabinete modernizate, contribuind la îmbunătățirea monitorizării sarcinilor și la creșterea accesului copiilor la servicii medicale preventive. Rezultatele edițiilor anterioare sunt încurajatoare-84% dintre gravide au beneficiat de controale regulate; 80% dintre copii au fost monitorizați constant; peste 90% dintre mame au primit consiliere medicală.

Specialiștii atrag atenția că soluțiile punctuale nu sunt suficiente. Este nevoie de un plan guvernamental coerent care să includă stimulente financiare, infrastructură modernă și măsuri de sprijin pentru medicii care aleg să lucreze în mediul rural.

Distribuția inegală a medicilor rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului sanitar. În prezent, medicii de familie reprezintă doar 18% din totalul medicilor din România, sub media europeană de 20%.Aceasta reflectă două presiuni- interesul scăzut pentru medicina de familie în rândul absolvenților de medicină și rata ridicată de pensionare în rândul medicilor de familie actuali.

Criza medicilor de familie din mediul rural nu este doar o problemă de resurse umane, ci una cu impact direct asupra vieții. Fără acces la servicii medicale primare, prevenția devine imposibilă, iar cele mai vulnerabile categorii — copiii și mamele — sunt cele mai afectate.

Reducerea mortalității infantile și echilibrarea sistemului de sănătate depind de investiții susținute și de politici publice care să aducă medicina mai aproape de comunitățile care au cea mai mare nevoie de ea.

Adriana VENE