Criza demografică se adâncește in Romania

România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize demografice din Europa. Anul 2025 aduce un nou semnal de alarmă -populația rezidentă a scăzut la aproximativ 19 milioane de persoane, marcând o pierdere constantă de locuitori pentru al 15-lea an consecutiv. Într-o țară în care orașele pierd tineri, satele se golesc, iar vârsta medie crește, specialiștii avertizează că efectele acestui declin vor fi resimțite în economie, educație, sistemul de pensii și structura socială.

Conform statisticii oficiale, principala cauză a scăderii numărului de locuitori l-a reprezentat sporul natural negativ (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților), de minus 101.800 de persoane.

La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă din mediul urban a fost de 9,768 milioane de persoane, în scădere cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2024.

De asemenea, populația feminină înregistrată în intervalul analizat era de 9,777 milioane de persoane, în scădere cu 0,2% față de perioada de referință.

Datele Institutului National de Statistică (INS), relevă faptul că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) continuându-și trendul de creștere. Comparativ cu 1 ianuarie 2024, s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale (de la 20% la 20,3%, la 1 ianuarie 2025).

Ponderea populației de 0-14 ani a scăzut de la 15,9%, la 1 ianuarie 2024, la 15,6%, în acest an, timp în care indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 la 130 de persoane vârstnice la o sută de persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).

Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 de persoane tinere și vârstnice la o sută de persoane adulte, la începutul acestui an.

Referitor la soldul migrației internaționale, la nivelul anului 2024, acesta a fost unul pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58.800 de persoane.

În anul 2030, România ar putea ajunge la 18 milioane de locuitori. Scăderea populației României nu mai este un fenomen izolat sau temporar, ci o tendință profundă, cu rădăcini sociale, economice și politice. Dincolo de cifre, această realitate înseamnă sate părăsite, școli închise, spitale suprasolicitate și o piață a muncii tot mai tensionată.

Fără o strategie națională coerentă care să combine măsuri pentru susținerea natalității, încurajarea reîntoarcerii din diaspora și integrarea forței de muncă din afara granițelor, România riscă nu doar să piardă oameni, ci să-și submineze viitorul ca societate activă și sustenabilă.

Adriana VENE