Creștere alarmantă a abuzului în familie, asupra copiilor * Teleormanul, printre județele cu cele mai multe cazuri în evidența Asociației Telefonul Copilului

Peste 110.000 de apeluri au fost înregistrate anul trecut la Telefonul Copilului (116 111), ceea ce indică o creștere alarmantă, cu peste 24% mai mult față de anul 2016. Principala formă de abuz asupra copilului, înregistrată în 2017, este abuzul emoțional, în special în cadrul familiei. În 34,81% de apeluri, copiii au semnalat această formă de abuz, în 30,52% dintre cazuri, apelanții au semnalat că sunt neglijați, iar 22,46% dintre copii au menționat că au fost molestați fizic.

Teleormanul se numără printre județele cu cele mai multe apeluri la 116 111. Alte județe în care s-au înregistrat cele mai multe abuzuri asupra copiilor sunt: Vrancea, Constanța, Vaslui, Buzau, Iași, Ilfov, Dolj, Neamț, București-sector 2.

Cele mai puține cazuri au fost sesizate din județele: Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinți, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureș, Suceava, Caraș-Severin.

Potrivit unui comunicat al Asociației Telefonul Copilului, aproape 77% dintre copiii care au apelat numărul 116 111 au afirmat că persoanele cu care discută problemele personale sunt din afara familiei și doar 11,55% dintre copii au menționat că se consultă cu persoane din familie (părinți, rude, frați, surori).

Majoritatea abuzurilor semnalate, în procentaj de 80,84%, au avut loc în mediul familial. În alte 11.63% dintre cazuri, abuzurile asupra copiilor au avut loc în spațiul public, iar un procent de 4,90% dintre copii au semnalat că abuzurile au avut loc în incinta unităților de învățământ. Alte medii în care au avut loc abuzuri asupra copiilor, în procentaj de 2,63%, sunt: centrul familial și casa de tip familial.

Alarmant este și faptul că 75% dintre copiii care au apelat la numărul 116 111 au menționat că au fost agresați de părinți. În alte 8,36% de situații, copiii au semnalat că au fost agresați de un alt adult. Copiii au mai fost agresați de un alt copil (7.72% din cazuri), de o rudă a lor (2.45% de cazuri) și alte categorii (6.47% de situații) din care fac parte: concubin/concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament.

„Anul trecut am observat o nouă tendință: copiii așteaptă mai puțin ajutor de la autorități și caută soluții pentru a face față singuri situațiilor dificile. Astfel, consultanții Asociației Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică. Lucrăm, însă, în continuare în stransă legatură cu autoritățile pentru cazurile grave și vom continua să semnalăm nevoia de intervenție atunci când este cazul. Demersul nostru, însă, nu ar fi posibil fără susținerea constantă primită din partea companiei Telekom România, căreia îi mulțumim pentru că vocea fiecărui copil este ascultată la 116 111”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.

Specialiștii din cadrul Asociației Telefonul Copilului au oferit consiliere psihologică și juridică, anul trecut, în 6.277 de cazuri, față de 4.277 de cazuri, câte au fost înregistrate în anul 2016. Se observă, astfel, o creșetere cu 46% în anul 2017, față de anul 2016, a numărului de cazuri care au necesitat consiliere psihologică și juridică.

În comunicatul de presă se menționează că în principal copiii au solicitat consiliere psihologică, în următoarele cazuri: nevoia de dezvoltare a relațiilor în familie (nevoia de comunicare și nevoia de îmbunătățire a relației copil – părinte / părinți) în procentaj de 31.45%, lipsa de încredere în sine, respectiv probleme legate de aspectul fizic în procentaj de 31.34%, consumul de alcool, droguri și tutun, dar și probleme specifice adolescenților (criză de identitate, probleme sentimentale, dificultăți în relaționare, anxietăți) în procentaj de 29.76% și disfuncționalități în relaționare (depresii, tulburări de comportament, manifestarea unor gânduri / gesturi extreme) în procentaj de 7.45%.

Linia europeană de asistenţă pentru copii este 116 111 și este gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania.

M. MEILĂ