În goana lor după un trai mai bun, mii de părinți din România iau calea exodului alegând să muncească peste hotare, privându-i pe copii de dragostea părintească, menită să le asigure confortul psihic pe care toți banii din lume nu-l pot înlocui.
Și cum acest fenomen este predominant în special în zonele sărace ale țării, Teleormanul, renumit pentru nivelul de trai scăzut, se numără printre județele în care mult prea mulți copii sunt lăsați în grija rudelor, în special la bunici.
Potrivit statisticilor oficiale ale Autorității pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, 1122 de copii din județul nostru au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Aceste date oficiale sunt colectate de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, după cum se arată într-un comunicat de presă al organizației Salvați Copii.
În același comunicat se precizează, însă, că datele colectate de la Inspectoratele Școlare, de Salvați Copiii și Ministerul Educației, au relevat un număr mult mai mare de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate. Astfel, la nivel național, peste 200.000 de copii, dintre care peste 22.000 în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia au rămas acasă în grija rudelor, în timp ce părinții au plecat peste hotare, la muncă. Potrivit statisticilor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului copiilor care au unul sau ambii părinți plecați în străinătate, de la 85.000 de copii în decembrie 2015, la peste 97.500 în martie 2017.
Aproape 5000 de copii din județul Prahova, alți 2642 din județul Dâmbovița, 2604 din județul Argeș, 740 din județul Ialomița, 631 de copii din județul Giurgiu și 238 de copii din județul Călărași au unul sau doi părinți plecați la muncă peste hotare.
Acești copii sunt condamnați la o viață fără copilărie, constrânși să se maturizeze prea devreme, lipsa părinților care să îi supravegheze, protejeze și să îi îndrume afectându-i în special la nivel emoțional, dar și comportamental.
M. MEILĂ