Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, a organizat, în colaborare cu Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Alexandria, clocviul „Ziua Eroilor- Centenarul Eroului Necunoscut”.

Evenimentul a avut loc joi, 25 mai 2023, începând cu ora 10.00, la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Alexandria.

În cadrul manifestării, muzeograful Claudiu Olaru și elevii clasei a IX-a E, îndrumați de profesoara de istorie Adina Marin, au abordat următoarele teme: „Ceremonialul alegerii și înmormântării Eroului Necunoscut al României” și „Relatări ale evenimentului alegerii Eroului Necunoscut în presa de acum 100 de ani”.

A fost o extraordinară lecție de istorie, o demonstrație a iubirii de țară și de neam. Cuvinte de laudă celor implicați în această acțiune frumoasă, care au adus omagiu eroilor poporului român.

Din prezentarea muzeografului Claudiu Olaru am aflat, în anul când s-au împlinit 100 de ani de când au fost înmormantate rămășițele eroului necunoscut în Parcul Carol, parcursul ceremonialului care a avut loc în perioada 14-17 mai 1923.

Prin Decretul-lege nr. 1693 din 4 mai 1920 s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului, iar proiectul Eroului Necunoscut a demarat în anul 1921, fiind concretizat în anul 1923, acum un secol.

La 14 mai 1923 a sosit la Mărășești ministrul de Război, gen. Gheorghe Măldărescu și au fost deshumate 10 sicrie în care se aflau osemintele a tot atâtor soldați necunoscuți. După aceea, sicriele sunt așezate în biserica din Mărășești.

Alegerea Eroului Necunoscut a făcut-o un elev, orfan de război. Se stabilise să fie ales cel mai bun elev dintr-unul din liceele militare din Craiova, Iași și Chișinău, cu rezultate foarte bune la învățătură, comportament exemplar și orfan de război. A fost ales Amilcar Săndulescu, de 12 ani, elev la în clasa I a Liceului Militar „D.A.Sturdza” din Craiova. Acesta era născut în localitatea Mădulari, comuna Beica, jud. Vâlcea, la 20 februarie 1911, fiind al treilea copil al familiei învăţătorului Constantin Săndulescu şi al Mariei Săndulescu, care a afirmat: „În sfârșit, sosi și ora 3, când trebuia ca eu să aleg pe cel care s-a jertfit pentru scumpa lui patrie.”

Acesta a dat ocol celor 10 sicrie, împreună cu ministrul de Război. A ales al patrulea sicriu, căci a avut în minte, când a ajuns în dreptul acestuia: „Acesta este tatăl meu!”.

Alegerea acestui sicriu este de fapt alegerea unui simbol, el reprezentând toți ostașii români care și-au dat viața pentru țară.

Celelalte sicrie au fost duse în cimitirul bisericii din Mărășești, unde a avut loc o slujbă religioasă.

În data de 15 mai, sicriul ales a fost așezat pe un catafalc, într-un vagon-platformă, are loc o slujbă religioasă și trenul pornește spre București.

Într-un alt vagon al trenului se aflau ofițerii cavaleri ai ordinului „Mihai Viteazul” și un sobor de preoți.

Trenul a plecat din Mărășești spre București și a făcut mai multe opriri. În gara Joița, văduvele și cei prezenți au plâns, iar pe tot traseul, oamenii opreau lucrul și salutau. La Focșani, trenul este întâmpinat de o mulțime de oameni, s-au cântat cântece patriotice și s-au ținut discursuri. Următoarea oprire a fost la Râmnicu Sărat, apoi la Buzău și Ploiești.

În Gara de Nord, trenul este întâmpinat de regele Ferdinand și de o mare de oameni și are loc o slujbă religioasă, apoi se merge la Biserica „Mihai Vodă”.

Au fost aduse drapelele tuturor regimentelor țării, 146, care l-au însoțit pe Eroul Necunoscut pe drumul lui, spre Parcul Carol.

Sicriul a rămas în biserică până pe 17 mai, curtea acesteia fiind plină de oameni cu flori în mâini, care își arătau recunoștința față de EROU.

Pe 17 mai 2023, la ora 8.15, a avut loc o slujbă religioasă, apoi cortegiul Eroului Necunoscut a pornit spre Parcul Carol, unde așteptau regele Ferdinand, regina Maria și prim-ministrul Ionel I.C. Brătianu, ceremonia începând la ora 11.30.

La sfârşitul slujbei, Regele Ferdinand a rostit un memorabil discurs: „Cu cununi de laur erau întâmpinaţi în vechime biruitorii sub arcuri de triumf şi tot cu cununi de laur se cinsteau mucenicii credinţei mântuitoare. Cununa de laur ce-ţi aduce întâiul Rege al României Mari, ţie ostaşului fără nume, care întrupezi, de acum şi până în veac, jertfa sutelor de mii de vieţi închinate pe altarul patriei pentru mărirea şi unitatea naţională, este şi cununa muceniciei, şi cununa biruitorului. Toată suflarea românească, în clipa aceasta îşi îndreaptă gândurile patriotice spre tine, simbolul jertfei şi al vitejiei; toţi ochii lăcrămează, toate inimile bat, acum, pentru cei iubiţi ai lor, cari, singuri sub cerul lui Dumnezeu sau în vitejia luptelor au închis ochii departe de orice mângâiere. Iar înaintea locaşului tău de veci se închină azi, cu adâncă recunoştinţă, Ţara întreagă, căci fără nume fiind, eşti al neamului întreg.”

Regele Ferdinand I a decorat apoi Eroul Necunoscut cu Medalia de aur „Virtutea Militară”, clasa I, aşezând-o la mijlocul sicriului, între cască şi lauri. Ionel I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri, i-a adus omagiul guvernului. În cadrul aceleiaşi ceremonii, Eroului Necunoscut Român i-au conferit distincţii de onoare SUA, Franţa, Anglia, Italia, Belgia. Clerul bisericesc a oficiat „Veşnica Pomenire”.

Au urmat două minute de reculegere, aşa procedând pe tot cuprinsul ţării, ca un suprem omagiu şi adânc respect închinat maselor de anonimi români care s-au jertfit pentru o cauză sfântă.

Eroul Necunoscut a fost coborât în mormânt cu ajutorul unor frânghiii roşii din mătase de către cei patru Cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”, timp în care muzica intona „Imnul Sacru”, iar tunurile din turnul lui Vlad Ţepeş au tras 101 salve, onorând jertfa supremă a celui ce avea să simbolizeze de acum înainte eroii patriei.

Mormântul Eroului Necunoscut Naţional, la început un mormânt simplu, acoperit cu o placă din beton, deasupra căreia i-a fost aşezată provizoriu o placă din ipsos cu epitaful:

† AICI DOARME †

FERICIT ÎNTRU DOMNUL

OSTAŞUL NECUNOSCUT

SĂVÂRŞIT DIN VIAŢĂ

ÎN JERTFA PENTRU UNITATEA

NEAMULUI ROMÂNESC.

PE OASELE LUI ODIHNEŞTE

PĂMÂNTUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE.

= 1916 – 1919 =

Sarcofagul este realizat de sculptorul Emil Becker, cel care a realizat și busturile domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica și hatmanului Mihăiță Filipescu, care se află la intrarea în Primăria municipiului Alexandria.

La această activitate desfășurată a dorit să participe și Ioșca Viorel, pensionar din Alexandria, care le-a spus elevilor motivul pentru care este interesat de acest eveniment: străbunicul său, Cucu Ene, luat prizonier în Primul Război Mondial, în anul 1916, a fost dat dispărut. A fost erou necunoscut timp de 98 de ani, până când strănepotul său, prin intermediul internetului și cu ajutorul Crucii Roșii, l-a descoperit la 10 km de Luxemburg, unde a decedat, în 1917.

Dar aceasta este o altă lecție de istorie, despre care vom scrie, cu siguranță, curând.

Cornelia RĂDULESCU