Cartoful, de la cultură de bază la cultură neglijată

Cartoful, cândva o cultură de bază în agricultura județului Teleorman, pierde tot mai mult teren în fața cerealelor și a altor culturi mai profitabile. Deși cartoful a fost multă vreme nelipsit din gospodăriile și terenurile agricole din Teleorman, în ultimii ani producția locală a cunoscut un declin constant. Potrivit datelor Direcției Agricole, suprafața cultivată cu cartofi în județ s-a redus semnificativ, fiind înlocuită de culturi mai profitabile precum grâul, porumbul sau floarea-soarelui.

În 2020, producția de cartofi a depășit 2 milioane de tone, dar față de 2019 a scăzut cu aproximativ 21%. În același an, suprafața cultivată cu cartofi era de 165.660 de hectare, față de 170.063 în 2019. Randamentul în 2020 a fost de 12,56 tone/ha, scăzut față de 15,44 tone/ha în 2019.

România a înregistrat în 2023 o producție de numai 1,58 milioane de tone, ceea ce este cel mai mic nivel din ultimii opt ani.

In UE, multe țări mari producătoare de cartofi au randamente de peste 40 tone/ha, ceea ce evidențiază diferențele mari de productivitate.

Prețurile de input (sămânță, muncă, îngrășăminte) au crescut puternic, iar condițiile meteo, căldura excesivă, seceta, au agravat situația.

Pe lângă costurile de producție, agricultorii se confruntă și cu dificultăți în valorificarea producției. Lipsa centrelor de colectare locale și a lanțurilor scurte de distribuție îi obligă pe mulți să vândă cartofii direct din câmp, la prețuri mici.

Exista sprijinul minimis pentru fermierii cultivatori de cartofi care a fost anulat pentru anul 2025, în timp ce pentru anul 2024 schema de ajutor de minimis se acorda fermierilor care cultivau cel puțin 0,3 hectare de cartofi de consum, obțineau o producție de minimum 15 tone/hectar și vindeau o parte din ea, suma fiind de 200 de euro/hectar.

În Teleorman se cultiva cartoful timpuriu, inclusiv în solarii — de exemplu în localități precum Conțești. Productivitatea în solar (pentru cartof timpuriu) poate ajunge la 20 tone/ha, dar există și costuri ridicate, în special pentru încălzire (de exemplu cu rumeguș), folie dublă etc.

Tendința de scădere a producției de cartofi nu este specifică doar județului Teleorman, la nivel național, suprafața cultivată a scăzut constant în ultimul deceniu, în paralel cu creșterea importurilor. România a ajuns să importe anual mii de tone de cartofi din Polonia, Germania și Franța, în ciuda potențialului agricol local.

Chiar dacă producția de cartofi din Teleorman a cunoscut scăderi în ultimii ani, județul are în continuare resursele, experiența și oamenii necesari pentru a revitaliza această cultură. Cu sprijin local, investiții în tehnologie și o mai bună organizare a pieței, cartoful poate redeveni un simbol al agriculturii teleormănene și o sursă reală de venit pentru fermierii din zonă.

Adriana VENE