Bugetul participativ

Bugetul participativ permite cetățenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea localității lor. Primăria alocă o parte din bugetul anual, după care locuitorii vor veni cu propuneri cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătățit în anul viitor în localitate. În cadrul formulării acestor propuneri, cetățenii asistați de administrația localităților, se întâlnesc la discuții publice locale sau tematice cu vecinii, unde discută despre ceea ce vor să schimbe în localitățile lor și în ce mod. Apoi depun la primărie propunerile comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor. Punctul culminant este votul popular pentru selectarea propunerii cetățenilor care să fie realizate de colectivitate.

În lume bugetul participativ funcționează cu succes. Bugetarea participativă nu este o noutate; aceasta a fost adoptată în 1989 în Brazilia, în ultimii 15 ani extinzându-se și în Europa. Funcționează în 1.500 de orașe din întreaga lume. Nu este nevoie de granturi. Scopul bugetului participativ nu este numai acela de a repartiza o sumă de bani, deci nu este vorba de un program de granturi, cu o nouă denumire. Scopul bugetului participativ este de a implica locuitorii privind formarea locului în care trăiesc, de a arăta oamenilor care care sunt posibilitățile localităților, modul în care pot contribui la formarea acesteia, precum și de a învăța primăria cum să asculte cetățenii și cum să comunice în mod eficient și constructiv.

În ce privește bugetul național, premierul Florin Cîțu le cere ministerelor să reducă cheltuielile. Vor fi ministere care vor primi mai mulți bani decât anul trecut, dar și ministere care vor primi mai puțini bani. Fiecare minister își dorește mai mulți bani, dar este greu de împărțit două paie la trei măgari. Există și miniștri care au anunțat că vor demisiona dacă nu primesc mai mulți bani, precum există și ministri care se vor mulțumi cu mai puțin. După prezentarea bugetului de către Florin Cîțu, acesta urmează a fi discutat în Parlament, în comisiile de specialitate și apoi în plen, va suporta probabil unele amendamente, iar dacă va fi votat, va ajunge pe masa președintelui Klaus Werner Iohannis pentru promulgare, președinte care poate să îl aprobe, poate să îl retrimită Parlamentului, sau poate sesiza Curtea Constituțională a României.

Ioan DUMITRESCU