Bâlciul de Rusalii nu se organizează nici în acest an

Nici în acest an nu se organizează bâlciul de Rusalii. Decizia vine după prelungirea stării de alertă, adoptată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prim-ministru,Florin-Vasile Cîțu.

Printre măsurile necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 se regăsește și măsura privind suspendarea derulării tradiționalului bâlci de Rusalii. ”Se propune menținerea suspendării activității târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/ 2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice”.

Bâlciurile oferă bucurie copiilor, dar și oamenilor maturi, care redevin copii și trăiesc momente greu de uitat, ba chiar de neuitat.

Potrivit istoricilor, bâlciul de la Alexandria este „vechiul şi istoricul bâlci al Mavrodinului, care la 1879, din cauza neînţelegerilor ce se iveau între comercianţii şi locuitorii Mavrodinului, a fost strămutat la Alexandria, în condiţiuni avantajoase şi satisfăcătoare atât pentru comună cât şi pentru comercianţii ce luau locuri cu chirie, în vederea aşezării prăvăliilor”.

”Cu o zi înainte de Rusalii, când târgul de mărfuri casnice se începe, cel de vite se termină.

În ziua de Rusalii, de dimineaţa, coloane de care se îndreaptă de prin satele judeţului, spre bâlci, aducând în ele flăcăi şi fete gătite ca de sărbătoare, gospodari cu nevestele, bătrâni, bătrâne. copii, cu toţii umplu târgul. Flăcăii, fetele şi copiii dau busna pe la comedii, în timp ce părinţii lor îşi târguesc cele de trebuinţă pentru casa. La periferie, birturile naţionale ospătează pe gospodarii cheflii cu obişnuiţii mititei ardeiaţi şi cu renumita bere „Bragadiru” ori „Azuga”, alături de ţuica de „Valea Călugărească” şi de vinurile locale sau de „Dealul Mare”. Vestitele tarafe de lăutari ale Alexandriei, în ofuri prelungi, animează veselia ce se manifestă într-o vorbărie amestecată şi gălăgioasă de-ţi ia auzul.

După amiază, mai spre seară, soseşte şi lumea mai selectă a oraşului. Cucoanele în deosebi, sclipesc în îmbrăcăminţile cele mai moderne. După o scurtă vizitare, domnii cu familiile iau loc la bufetul din centru, unde cântă orchestrele cele bune ale oraşului. La fel se repetă şi în ziua II-a”, „Oraşul Alexandria (judeţul Teleorman), monografie 1834-1934”, Bucureşti, Tip. Graiul Românesc, de Ilie I. Cătălina.

Luni după Rusalii femeile mai în vârstă spală copii pe picioare cu apă şi săpun, după care îi scoate cu picioarele pe frunze de boji. Ultimului copil spălat i se dă de pomană săpunul. Apoi copii se aşează în jurul mesei şi li se împarte vase ceramice cu orez, colarez, păsat, bucheţele de flori şi lumânări aprinse.

În ziua de Rusalii nu este bine să mergi la ”scăldat” fiindcă rişti să te îneci. De asemenea, nu este bine să lucrezi în această zi pentru că atragi mânia rusaliilor asupra ta. Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casă. Se spune că cei care se ceartă de Rusalii vor fi luaţi de Iele.

C.D.