Poezii

NEPĂSARE

Erai acolo,

sub bolta senină,

în mijlocul câmpiei,

culegând luceferi.

Cu mâinile pe ochi,

te ascundeai

de teama strălucirii

razelor.

Ştiai că te privesc

precum soarele

scuturându-se de

căldură.

Dar nu-ţi păsa:

a câta oară

mă învăluia

noaptea.

CASUALNESS

You were there,

under the serene vault,

in the middle of the plain

picking up morning stars

with hands on your eyes

you were hiding

afraid of the brightness

of the rays.

You were aware that I looked at you

like at the sun

shaking because of

heat.

But you did not care:

how many times night

wrapped me.

DORINŢĂ

M-aş face copac,

să-mi curgă toamna prin

crengi.

Şi m-aş face clipă

pe retina vremii,

să văd cuvintele cum îţi

tulbură surâsul.

Şi m-aş face amurg,

Să-ţi înfior cărarea.

Un meşter priceput

m-aş face, să cioplesc

piatra cu lumina cărţii.

Un sărut m-aş face în

lacrima ta…

WISH

I’d become a tree

to let autumn flow

through my

branches

and I’ become a moment on

time’s retina,

to see how words

trouble your

smile.

And I’d become twilight,

to thrill your path.

A skilful caftsman

I’d become, to carve the stone

with the light of the book.

I’d become a kiss

in your tear …

ŞTII

Parcă nu aş fi;

Parcă n-aş fi fost

urmă de aer

ecou venit din altă eră.

Numai tăcerea ta

îmi aduce aminte de mine,

numai caii sălbatici,

ce-mi pasc picioarele

înţeleg o inimă care

acum e o rană…

Parcă nu aş fi;

Parcă n-aş fi fost

aducere-aminte întors

cu privirea spre o umbră…

YOU KNOW

It seems I did not exist

It seems that I was not a tace

of the air

an echo coming from another era.

Only your silence

reminds me of myself,

only the wild horses,

who graze my feet

can understand a heart

that is a wound now …

It seems I did not exist;

It seems I had not existed

as a remembrance;

Turned with my sight

to a shadow …

Mihail TĂNASE

Despre autor