Arsă de cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani, România e obligată să învețe cum să facă rost de apă

Cine va avea resurse de apă, dar și pământ și tehnologii plus interes să cultive, va avea un avantaj. Agricultorii serioși nu se mai bazează pe vreme bună pentru recolte, prea des seceta, dar și ploi sau vijelii extreme fac prăpăd. Statele obișnuite să scoată rod și din deșert se adaptează. Noi, nu.

În această vară, România a fost una dintre țările în care s-a văzut cel mai clar cât de afectat poate fi un teritoriu sub incidența schimbărilor climatice. În sud-vest, adică în Caraș, Mehedinți și Dolj, am avut incendii uriașe de vegetație. Pentru care s-a intervenit aerian, la fel cum vedeam în alți ani prin Grecia, Spania sau alte state mediteraneene.

Nici o săptămână mai târziu, în estul României, în județul Galați, ciclonul Boris a adus inundații și pierderi de vieți, după precipitații masive.

În unele zone a plouat de a rupt, în altele seceta conturează imagini apocaliptice. În afara arcului carpatic, toată agricultura are de suferit enorm.

Laurențiu Baciu, fermier: ”Am mers la mila Domnului, adică dacă e, e, dacă nu, nu! La mila Domnului și ați văzut ce a făcut Domnul anul ăsta. Ca anul ăsta nu a fost niciodată aici la mine”.

Au fost săptămâni întregi cu temperaturi peste 40 de grade. Ne-am topit de arșită și în zonele montane, unde disconfortul termic și temperaturile de peste 36 de grade au devenit o obișnuință.

În Africa de Sud a nins acum o lună, de se jucau leii prin zăpadă. La noi, au venit ropote de grindină și vijelii terifiante.
La nivel european, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii a anunțat în această vară că, începând cu iunie 2023, fiecare lună a fost cea mai călduroasă de la începutul înregistrărilor. Au fost 13 luni consecutive cu valori maxime, una mai încinsă ca cealaltă.

Roxana Bojariu, climatolog ANM: ”Toate recordurile cad cu o marjă mare. În Europa am avut cea mai puternică secetă din ultimii 500 de ani”.

Toate autoritățile Uniunii iau în serios valul necontenit de arșiță care usucă Terra, mai ales că el vine la pachet cu fenomene extreme.

La rândul ei, Organizația Națiunilor Unite avertizează că, până în 2050, cererea globală de alimente va crește cu peste 70 la sută, pe fondul sporirii numărului populației. Inevitabil, bătălia viitorului se va da, în orice colț de pe mapamond, pe mâncare și pe apă.

România nu are rezerve de apă, care va deveni în curând o monedă forte

Tot experții ONU au semnalat că, la nivel global, peste 12 milioane de hectare de teren arabil se degradează iremediabil anual. Ca să înțelegeți cât de accelerat este ritmul, de pe toată planeta se pierd 23 de hectare cât timp urmăriți un minut din acest reportaj.

Pavel ACHIM