APM Teleorman: Compostul și impactul acestui asupra solului

Solul este un amestec complex de minerale, materie organică, aer şi apă. Poate dura multe mii de ani pentru a se forma, dar poate fi distrus foarte repede. Solul nu este doar sursa aproape a tuturor alimentelor lumii, ci este şi un depozit important de carbon şi furnizor de servicii ecosistemice.

Deşeurile organice solide municipale reprezintă o sursă valoroasă, care conţine atât carbon, cât şi nutrienţi din plante. Reciclarea acestora în compost poate contribui la îmbunătăţirea solului şi la încetinirea degradării acestuia.

În acest sens, ȋncepând cu data de 1 ianuarie 2021, conform Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci“ şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

De cele mai multe ori, resturile vegetale sunt aruncate la rampa de gunoi sau arse. Aceste procedee sunt poluante pentru mediul înconjurător, acestea eliberează dioxid de carbon, poluează aerul, solul şi pânza de apa freatică.

Pentru a preveni acest lucru se recomandă compostarea materiei, asigurându-se astfel o reciclare integrală cu rezultate benefice pentru mediu şi oameni.

Compostarea este un proces de descompunere controlată a materialelor biodegradabile, predominant aerob care permite generarea de temperaturi adecvate dezvoltării bacteriilor termofile ca rezultat al producerii de căldură în procesul biologic.

Biodeşeurile sunt deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante, comerţul cu ridicata, de la firme de catering şi magazinele de vânzare cu amănuntul, deşeuri similare provenite din unităţile de prelucrare a produselor alimentare, hârtia şi cartonul care nu au putut fi reciclate.

Ce poate fi pus în compost: resturi vegetale de la bucătărie; carton şi hârtie care nu pot fi reciclate; fân şi paie; frunze;

zaţ de cafea; coji de ou; pene; buruieni fără seminţe; iarba tunsă; fecale de animale erbivore.

Ce nu se pune în compost: cenuşă; citrice; carne; brânzeturi; ulei; oase; plante bolnave; fecale de animale carnivore;

lemn tratat; plante sau gazon care au fost tratate cu pesticide; materiale care nu se biodegradează precum: metale, sticla, materiale plastice.

Iată câteva sfaturi pentru obţinerea compostului în gospodărie:

-Grămada de compost trebuie sa fie aproximativ de 1 metru cub. Dimensiunile mai mari sau mai mici conduc la încetinirea procesului de compostare;

-Compostul se amplasează într-un loc umbros, razele soarelui conducând la oxidarea materiei organice;

-Umiditatea recomandată pentru realizarea unui proces eficient de descompunere este de 50%. Dacă umiditatea creşte, apar mirosuri neplăcute;

-O dată pe luna e bine să desfaceţi grămada şi să întoarceţi straturile pentru o mai bună aerare. Grăbiţi astfel procesul de descompunere;

-Cu cât varietatea materialelor folosite la compostare este mai mare, cu atât veţi obţine un compost mai bun.

Prin reciclarea a cât mai multor reziduuri din grădinile şi bucătăriile noastre pentru a face compost, contribuim la protejarea mediului înconjurător.

Cornelia RĂDULESCU