Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep cu Ajunul Crăciunului, creștinii ortodocși marcând cu această ocazie botezul lui Iisus în râul Iordan.

Ioan Botezătorul, înaintemergătorul lui Hristos, care a propovăduit venirea acestuia, cerea iudeilor, înainte de a-i boteza, să se spovedească și să se pocăiască.

Iisus a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce va spăla păcatul lumii”.

Boboteaza este una dintre cele mai mari sărbători creștine.

În localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, preotul aruncă o cruce de lemn în apă. După această cruce sar băieți sau bărbați să o aducă înapoi. Cel care aduce crucea va avea noroc tot anul.

De Bobotează are loc sfințirea apei. După slujba de sfințire a apei, credincioșii iau apă sfințită, pe care o duc acasă, stropind șura, grajdul, animalele, pomii din livadă, casa și interiorul ei.

În unele zone din țară, oamenii merg la fântână și-și toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoși tot anul.

În noaptea de Bobotează fetele își visează ursitul, dacă își pun busuioc sub pernă și-și leagă pe inelar un fir roșu.

Fetele care alunecă pe gheață și cad în ziua de Bobotează se vor mărita până la sfârșitul anului.

De Bobotează nu se spală rufe, nu se face curățenie și nu se dă nimic de împrumut.

Aghiasma mare, adusă de Bobotează acasă, face minuni: poate vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea și crizele de nervi și curăță casa de duhurile rele.

Aghiasma mare se bea dimineața, pe stomacul gol, până pe 14 ianuarie.

Se crede că în această zi este bine să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu, pentru a avea noroc.

Cornelia RĂDULESCU