5 ianuarie: Ajunul Bobotezei

5 ianuarie, Ajunul Bobotezei, este zi de post negru, în care nu se mănâncă și nu se bea nimic.

A doua zi, după o ajunare totală, se ia aghiasma pe nemâncate.

Dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru.

Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau, prin post și rugăciune 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După botez, puteau să participe pentru prima dată la liturghie și să se împărtășească.

Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta din apa sfințită (Aghiasma Mare).

În Ajunul Bobotezei, cu Aghiasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora.

Pe masa din „odaia de la drum” se așterne o față de masă, sub care se pune fân sau otavă, pe fiecare colț al mesei punându-se sare.

Apoi se așază douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de „burechiușe” (borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, „vărzare” (plăcinte de post umplute cu varză acră), plăcinte de mac etc.

Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiralesa (care în greacă înseamnă „Fie-Ți milă, Doamne!”), nimeni nu se atinge de mâncare, iar după sfințirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor, pentru a fi ferite de boli.

Cornelia RĂDULESCU