31 octombrie: Ziua internațională a Mării Negre

La 31 octombrie 1996, cele şase ţări riverane- Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina- au semnat Planul Strategic de Acţiune (PSA) pentru Marea Neagră, un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea zonei.

Evenimentul este marcat printr-o serie de activităţi cultural-educative, expoziţii de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmăreşte conştientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi de coastă.

Datorită situației pandemice, evenimentele dedicate acestei zile nu vor avea amploarea din alți ani, însă nu putem trece cu vederea însemnătatea ei.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa şi Asia, cu o suprafaţă de 461.000 kmp şi o adâncime maximă de 2.211 m, care scaldă ţărmul României pe o lungime de 245 km.

Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curge o mulţime de fluvii, printre care Dunărea, Niprul, Nistrul, Don, Ciorohi, Cizil-Irmak. Salinitatea apelor de suprafaţă ale Mării Negre este de 18 g/l, ceea ce înseamnă de două ori mai puţin decât salinitatea oceanică normală de 35 g/l.

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană, şi prin aceasta cu oceanul planetar.

Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara prin Strâmtoarea Bosfor şi cu Marea Egee din Mediterana prin Dardanele, iar mai departe cu Oceanul Pacific prin Gibraltar. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci.

Principalele porturi la Marea Neagră sunt: Constanţa, Odessa, Novorossiisk, Batumi, Varna, Istanbul.

Sursa și sursa foto: jurnalspiritual.eu, ziuadeconstanta.ro

Documentare: Cornelia RĂDULESCU