29 septembrie – Ziua Mondială a Inimii
În fiecare an, pe 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii, o inițiativă menită să atragă atenția asupra bolilor cardiovasculare și asupra măsurilor prin care acestea pot fi prevenite. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) se alătură, și în acest an, Federației Mondiale a Inimii (World Heart Federation – WHF) pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică ale prezentului.
Mesajul campaniei din 2026 este „Nu rata nicio bătaie a inimii tale!”, un îndemn adresat tuturor oamenilor de a fi atenți la semnalele propriului organism și de a face pași concreți pentru protejarea sănătății inimii.
Deși medicina cardiovasculară a făcut progrese importante în ultimele decenii, bolile cardiovasculare continuă să reprezinte principala cauză de mortalitate la nivel mondial.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății și ale Federației Mondiale a Inimii arată că aproximativ 20 de milioane de persoane mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, ceea ce reprezintă aproximativ 32% din totalul deceselor globale. Peste 85% dintre aceste decese sunt provocate de infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, iar aproximativ trei sferturi dintre decese apar în țări cu venituri mici și medii.
Raportul Mondial al Inimii 2025, elaborat de Federația Mondială a Inimii, acordă o atenție deosebită obezității și legăturii sale cu sănătatea cardiovasculară.
Potrivit raportului, indicele de masă corporală (IMC) ridicat este asociat cu aproximativ 3,7 milioane de decese anual, iar circa 10% dintre decesele provocate de bolile cardiovasculare la nivel global sunt atribuite IMC-ului ridicat. Problema este cu atât mai importantă cu cât afectează și generațiile tinere. Datele prezentate de WHF arată că prevalența obezității în rândul copiilor și adolescenților cu vârsta între 5 și 19 ani a crescut semnificativ în ultimele decenii. În perioada 1990–2022, prevalența obezității a crescut de la 1,7% la 6,9% în rândul fetelor și de la 2,1% la 9,3% în rândul băieților.
În același timp, obezitatea la adulți a cunoscut o creștere importantă. Dacă tendințele actuale se mențin, până în 2050 aproape două treimi dintre adulții cu vârsta de peste 25 de ani ar putea fi supraponderali sau obezi. Sedentarismul, alimentația dezechilibrată, consumul frecvent de alimente ultraprocesate și schimbările din mediul profesional contribuie la această situație.
Datele prezentate de autoritățile sanitare arată că bolile aparatului circulator sunt responsabile pentru aproximativ 50–55% din totalul deceselor înregistrate la nivel național. În anul 2023, aproximativ una din două persoane decedate în România și-a pierdut viața din cauza unei boli a aparatului circulator. Unul dintre principalii factori de risc este hipertensiunea arterială. Potrivit datelor citate în cadrul campaniilor de prevenție, aproximativ 6,6 milioane de români suferă de hipertensiune arterială. Dintre aceștia, doar o parte sunt diagnosticați și tratați, iar proporția persoanelor care au valorile tensionale controlate prin tratament este și mai redusă.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral pot apărea și la vârste mai tinere, cu efecte dramatice asupra pacienților, familiilor acestora și sistemului medical. Mesajul specialiștilor este însă unul care pune accent pe prevenție și intervenție timpurie.
O mare parte dintre bolile cardiovasculare poate fi prevenită prin reducerea factorilor de risc modificabili. Printre aceștia se numără fumatul, alimentația bogată în sare, zahăr și grăsimi trans, lipsa activității fizice, consumul nociv de alcool și expunerea la poluarea aerului.
Prevenția începe cu gesturi aparent simple: o alimentație echilibrată, mișcare regulată, renunțarea la fumat și monitorizarea periodică a tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului.
Prima este prevenția și depistarea precoce în medicina primară, prin facilitarea accesului populației la evaluări și screening cardiovascular. A doua este combaterea mediului care favorizează obezitatea, inclusiv prin măsuri care să încurajeze alimentația sănătoasă și activitatea fizică.
A treia direcție este echitatea în sănătate, astfel încât oamenii să aibă acces la diagnostic, investigații și tratament indiferent de veniturile pe care le au sau de zona în care locuiesc. Medicii recomandă populației să fie atentă la simptome care pot indica o problemă cardiovasculară. Oboseala neobișnuită, palpitațiile, lipsa de aer la efort sau disconfortul toracic nu trebuie ignorate, mai ales atunci când sunt persistente sau apar în mod neobișnuit.
Un rol important îl are și monitorizarea periodică a factorilor de risc. O vizită regulată la medicul de familie poate permite verificarea tensiunii arteriale, a glicemiei, profilului lipidic și a greutății corporale. Schimbările de stil de viață trebuie să fie realiste și sustenabile. Reducerea consumului de sare și zahăr, renunțarea la tutun și practicarea zilnică a activității fizice sunt măsuri care pot contribui semnificativ la reducerea riscului cardiovascular.
Pentru a sprijini populația în înțelegerea factorilor de risc și în recunoașterea semnelor de alarmă, Institutul Național de Sănătate Publică a dezvoltat, în cadrul proiectului JACARDI – Joint Action on Cardiovascular Diseases and Diabetes, materialul „Viața ta, sănătatea ta: Pași simpli pentru controlul diabetului și bolilor de inimă”. Proiectul JACARDI se desfășoară în 22 de țări europene, inclusiv în România, și urmărește testarea și promovarea unor soluții care să sprijine persoanele cu boli cardiovasculare și diabet pe întreg parcursul vieții – de la prevenție și depistare precoce până la tratament, îngrijire și autogestionarea bolii.
Ziua Mondială a Inimii este, în primul rând, un apel la responsabilitate și prevenție. O inimă sănătoasă nu depinde de un singur gest, ci de suma alegerilor făcute zi de zi.
Un control medical la timp, câteva minute de mișcare în plus, o alimentație mai echilibrată sau renunțarea la fumat pot reprezenta pași importanți pentru reducerea riscului cardiovascular.
„Nu rata nicio bătaie a inimii tale!” este, în 2026, mai mult decât un slogan. Este un îndemn ca fiecare persoană să își cunoască riscurile, să nu ignore semnalele organismului și să acționeze din timp pentru propria sănătate.
Adriana VENE
Despre autor
