Trezirea din vis

Marcel Ciolacu, știu precis,

Ieri noapte a avut un vis

Frumos, în care se făcea

Că Gîdea tare se hlizea

La exit-poll-ul lui Pieleanu

Care umpluse tot ecranu.

Și-acolo, mare, ce vedea

Că PSD-ul obținea

Un scor la care nu visa.

Și-atunci s-a îndoit din trunchi

Și din poziția “genunchi”

Ca Gigi cel evlavios

Ridică ochii spre Hristos.

Dar nu spre fiul Domnului

S-a îndreptat și glasul lui.

Nu s-a-ndreptat nici către Mama

După cum spune stenograma:

“În primul rând, mulțumesc ție

Prea respectată Pandemie,

Care, cu fiul tău Covidul,

Ne-ați ridicat din praf partidul.

Le mulțumesc acum, smerit,

Și celor care au murit

C-așa ni-i nouă datul sorții

Mereu să ne ajute morții.

Ne-au sprijinit, bătu-le-ar vina,

Alerta și cu carantina.

Și-am obținut multe procente

Din lipsa de medicamente,

Că și din faptul că lipsi

Antigripalu-n farmacii.

Mă-nclin și sus ridic paharu

În cinstea domnului Tătaru,

Incompetența lui cea crasă

Ne-a făcut “zestrea” și mai grasă.

Și pentru domnul premier

Care ne-a declarat război,

Dar a lucrat mult pentru noi.

Când a vorbit de răspândaci

Ce voturi ne-a băgat în saci!

Și ne-a făcut un scor de vis

Când piețele de tot le-a-nchis.

S-ar cuveni niște cuvinte

Și pentru domnu președinte.

Că-n toate coferințele

A pomenit de PeeSeeDee,

Și ne-a ținut în primul plan

Fără să ceară nici un ban.

Și merită un acatist

De la poporul pesedist.”

………………………………….

Dar nu știu cum s-a întâmplat

Ciolacu a căzut din pat

Și s-a frecat la ochi și-apoi

A dat “filmarea” înapoi

Și s-a-ngrozit de ce ar fi

Dacă acel vis s-ar împlini.

“Când criza este-atât de gravă

Cum să dai pacea pe gâlceavă?

De ce să lupți cu-acest covid

Când poți să moțăi la partid?

De ce să te mai lupți cu criza

Dacă ciolanu, care-i miza,

E astăzi doar un simplu os

Și nu mai e nimic de ros?”

E.P.