Teleormanul, unul din judeţele a căror existenţă e pusă sub semnul întrebării

Politica guvernelor postdecembriste privind “dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor ţării” se dovedeşte pe zi ce trece a fi doar o “gogoaşă parfumată”, lipsită de conţinut, cu ajutorul căreia au fost ameţite conştiinţele, ani de-a rândul dându-se oamenilor de rând senzaţia că, totuşi, cineva, acolo, la Bucureşti, se ocupă de destinele lor. O politică găunoasă, falimentară pentru foarte multe judeţe din ţară, făcută de politruci care n-au reuşit să dovedească nicicum că le pasă de interesele acestui popor. Urmare a unei astfel de politici, multe judeţe se află într-un mare regres în ceea ce priveşte dezvoltarea economico-socială, ceea ce se răsfrânge negativ asupra nivelului de trai şi conduce la reducerea dramatică a numărului populaţiei.
Între judeţele cu astfel de probleme, la loc de “cinste” se află şi Teleormanul, acesta fiind catalogat, oficial, a fi unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară. Dacă n-ar fi existat cele 450.000 de hectare de teren agricol de cea mai bună calitate, care asigură în bună parte traiul de semisubzistenţă al populaţiei, Teleormanul, din punct de vederea economic, aproape că nici nu ar fi contat pe harta economică a ţării. Într-o astfel de situaţie, depopularea localităţilor teleormănene, îndeosebi în mediul rural, s-a accentuat de la an la an, în fiecare sat zeci de case fiind fără deja stăpân. Sporul natural al populaţiei, conform statisticilor oficiale, este mai mult decât îngrijorător. În luna martie 2013, ca să dăm un singur exemplu, în Teleorman s-au născut doar 116 copii, în aceeaşi lună decedând 542 persoane, în acest fel populaţia judeţului reducându-se cu încă 376 persoane. În cursul aceleaşi luni, s-au oficializat 66 de căsătorii, dar au fost înregistrate şi 36 de divorţuri, iar în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă s-a înregistrat decesul a patru copii sub vârsta de un an. A crescut apoi rata şomajului în rândul teleormănenilor, aceasta fiind de 10,1 la sută din rândul persoanelor apte de muncă, în timp ce numărul pensionarilor se ridică la 95.082 persoane, la aceştia adăugându-se un număr foarte mare de teleormăneni care trăiesc efectiv din mila statului.
Dacă se merge într-un astfel de ritm de “dezvoltare” a judeţului, în următorii 20 de ani Teleormanul va mai conta pe harta economică a ţării decât ca unul din locurile din care Occidentul asigură locuitorilor săi hrana cea de toate zilele.

George ZAVERA