Talmeş-balmeş-ul provocat de noile reţete

Odată cu trecere la noul formular al reţetei electronice, au apărut şi nemulţumirile din partea medicilor, dar şi a farmaciştilor în unele cazuri. Conform ordinului privind modificarea şi completarea ordinului ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, publicat în Monitorul Oficial din 20 ianuarie 2014, din 1 februarie 2014, s-a început utilizarea formularelor actualizate.
Dublu semnată, ştampilată şi parafată, ca element de noutate, reţeta trebuie să mai conţină telefonul sau faxul medicului, adresa de mail, codul de ţară dar şi specificaţia cu privire la necesitatea de a recomanda un anume tip de medicament, în cazul în care pe piaţă există şi alte medicamente ce conţin aceeaşi substanţă activă.
Această reglementare a fost adoptată tocmai pentru transpunerea unei directive europene.
Nu în puţine rânduri, medicii au criticat noile reţete, mai exact rubrica “justificarea medicală prescriere Denumire comercială”, în care aceştia trebuie să specifice situaţiile pentru care medicamentul a fost prescris, practic medicii trebuie să justifice alegerea medicamentelor prescrise.
Tot medicii mai susţin că, în urma noilor prevederi, vor avea de suferit şi pacienţii, în sensul că aceştia ar putea primi un alt medicament din aceeaşi clasă, medicii considerând a fi “o glumă” adăugarea noii rubrici cu privire la justificarea medicală.
Fostul preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale Cristian Buşoi, a precizat odată cu introducerea noilor formulare că medicii trebuie să le explice pacienţilor de ce îi prescriu un anume medicament, acesta fiind nevoit să menţioneze denumirea comercială şi nu substanţa activă, folosind denumirea comercială internaţională.
La numai câteva zile de la intrarea în vigoare a noilor reţete, au şi apărut nemulţumirile. Iată ce spun o parte din cei care se simt afectaţi:
“În primul rând, e o absurditate din partea legiuitorilor să transpună directive. Iar să impui unui medic să-şi justifice atitudinea profesională este o măgărie incomensurabilă”. Alte voci susţin ideea ca pe reţete să fie trecute mai de grabă, substanţele active, lăsându-i astfel libertatea pacientului de a alege singur medicamentul dorit, în funcţie de substanţa activă. De exemplu, Nurofenul prescris de marea majoritate a medicilor este mult mai scump, ba chiar de patru ori, faţă de Brufen, în situaţia în care ambele medicamente conţin aceeaşi substanţă.
Analizând aceste situaţii nou create, am putea spune că soluţiile de eficientizare a sistemului din România, dacă îi putem spune aşa, sunt concepute de birocraţi care manifestă exces de zel, dar care nu iau în calcul şi impactul populaţional al măsurilor pe care le decid.
Astfel noile formulare, nu au făcut altceva decât să îngreuneze situaţia, începând de la medicul prescriptor, pacient şi până la farmaciile cărora Casa de Asigurări de Sănătate refuză să le deconteze reţetele pe motiv că nu au fost completate absolut toate rubricile.
Şi asta pentru că programul informatic permite medicului atunci când completează reţeta, să sară anumite rubrici, validând totodată documentul. Însă ajuns la Casa de Asigurări de Sănătate spre a fi decontat, aici programul nu permite validarea întrucât reţeta nu conţine toate elementele specifice. În situaţia dată, farmaciile rămân pe tejghea cu teancuri de reţete nedecontate. De aici rezultă şi neconcordanţele între sistemele informatice.
Să sperăm că cei îndreptăţiţi vor rezolva cât mai repede problemele semnalate.

M.M.