Sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul

In fiecare an, la 20 iulie , Biserica Ortodoxă îl prăznuieste cu mare cinste şi evlavie pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul , numit în popor şi Sântilie , unul dintre cei mai importanţi profeţi ai Vechiului Testament .

Fiu al lui Sovac , un recunoscut preot al Legii Vechi , Sfântul Ilie s-a născut în cetatea Tesve ,din Galaad (Israel) , situată dincolo de râul Iordan , de unde i s a dat şi numele de Tesviteanul .

Potrivit tradiţiei , la naşterea Slăvitului Prooroc , tatăl său a văzut doi oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce văpaie de foc .

Preoţii Templului din Ierusalim au interpretat vedenia ca un semn că Sfântul Ilie a fost alesul lui Dumnezeu pentru slujirea profetică .

Trăind cu peste 800 de ani înainte de întruparea Mantuitorului Hristos , pe vremea regelui evreu Ahab şi a reginei Izabela , care erau de neam păgâni , Sfântul Prooroc şi-a desfăşurat activitatea în Regatul Israel din Samaria .

La îndemnul soţiei sale , regele Ahab introduce cultul zeului Baal în Regatul israelitean .

Ridicând un templu zeului păgân la care slujeau aproape 450 de preoţi falşi , pe preoţii adevaratului Dumnezeu i-au omorât .

La porunca Domnului , Ilie ajunge la curtea lui Ahab, vestindu-i că Dumnezeu va pedepsi poporul prin secetă , pentru închinarea la idoli , iar cerurile vor fi închise timp de trei ani şi jumătate .

Sfătuit de Domnul Iisus , când a început seceta , Profetul Ilie se ascunde de furia nelegiuitului rege la pârâul Cherit , din fata Iordanului , unde va fi hrănit în chip minunat de nişte corbi care îi aduceau mâncare .

Secând pârâul , merge într-o cetate , locuind la o văduvă săraca din Sarepta Sidonului . În casa acestei femei milostive , pentru bună găzduire , Sfântul face minuni prin rugăciune : îi înmulţeşte făina şi untdelemnul şi îl înviază pe fiul ei care s-a îmbolnăvit şi a murit de foame .

Spre sfârşitul anilor de secetă , Marele Prooroc îi propune lui Ahab să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel şi să se roage Domnului Iisus mai întâi proorocii netrebnicului Baal şi după aceea el .

Acesta a fost momentul în care Slăvitul Ilie a înlăturat cultul zeului Baal . El a reuşit să coboare foc din cer peste jertfa sa , ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu au putut să facă . Atunci au ştiut evreii care este Dumnezeul adevărat şi s-au întors la credinţa în El .

Rugându-se pentru ploaie , Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea lui Ilie , salvând astfel poporul de la foamete .

Pe seama Sfântului Prooroc Ilie circulă o seamă de legende , credinţe şi superstiţii , prin toate ţinuturile româneşti .

Scriptura spune că în perioada cât a stat pe pământ , Profetul a săvârşit cel mai mare păcat , fiind împins de diavolii necuraţi să-şi ucidă părinţii .

A fost iertat de Bunul Dumnezeu care l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi cai albi înaripaţi .

De pe vremea aceea , Sfântul Ilie fulgeră şi trăzneşte cu înverşunare diavolii cu biciul sau de foc spre a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au făcut .

Se crede că alesul lui Dumnezeu ar avea în dotare şapte tunuri , pentru ploaie , secetă , boală , holeră , foamete , bătălie şi moarte , iar înainte de a trăzni undeva el se sfătuieşte cu Sf.Duminică care vede într-o oglindă uriaşă cum se comportă oamenii pe pământ .

De Sfântul Ilie nu se munceşte de teama pietrei şi a grindinei dar şi a focului iscat din trăznet.

Cu prilejul sfintei zile s-a păstrat obiceiul ca femeile să ducă mere la biserică , considerate fructele lui Ilie ,unde acestea sunt sfinţite în speranţa că pe lumea cealaltă se vor transforma în mere de aur .

Pentru credinta si faptele sale, in semn de respect, mulţi credincioşi îi poartă numele şi multe biserici parohiale si manastiresti au hramul “Sfântul Prooroc Ilie “.

Leon Armeanca