Repere teleormănene: Vechi localități menționate de documente

Izvoarele arheologice sunt completate de documente scrise începând cu secolul al XV-lea, care vorbesc despre numele unor așezări care s-au dezvoltat de-a lungul timpului pe vatra unde a fost întemeiat orașul Alexandria.

Cel mai vechi sat menționat în documente este Bucureșteanca sau București, pe care la 27 ianuarie 1483 voievodul Vlad Călugărul îl dă jumătate unor boieri care îi aduseseră servicii. Este posibil ca localitatea să-și fi schimbat numele în „Mitropolia”, după ce moșia a fost cumpărată de Mitropolia Țării Românești. În condica cu documente a Mitropoliei satul apare și sub numele de Stărăceanca (însemnând „cel bătrân”).

Documentele menționează localitatea și la 18 aprilie 1533, 1 iunie 1579, 12 martie 1580, până în anul 1751, când este posibil să fi fost înglobată în satul vecin, Bâcâieni.

Satul Bâcâieni era așezat în valea râului Vedea, mai sus de Bucureșteanca, moșia satului pornind de la matca Teleormanului și traversând Vedea.

Satul și moșia Bâcâieni sunt amintite pentru prima dată în zapisul fraților Radu și Vâlcu Nanoveanu, la 5 aprilie 1696, când au intrat în posesia marelui armaș Bunea Grădișteanul, împreună cu „zapisele cele vechi”.

Originea satului se pierde în timp, existând posibilitatea să fi fost întemeiat de oierii din Bâcâia, de lângă Sibiu, veniți cu oile la pășunat în Câmpia Dunării. Despre aceștia vorbesc documentele Ocârmuirii Județului Teleorman la începutul secolului al XIX-lea.

În afară de Mitropolia și Bâcâieni, existente la întemeierea orașului Alexandria, documentele atestă și existența altor sate. Balosimul este unul dintre ele, denumire atribuită astăzi părții de sud a localității Nanov. Un altul este Nemoșteni, parte a Nanovului aflată în stăpânirea boierilor Nănoveni, pentru a-l deosebi de Moșteni, care se stăpânea în devâlmășie. Ultimul a dispărut, pentru că întregul sat și moșia au fost contopite.

La sud de vechea localitate Bucureșteanca au existat satele și moșiile Negreasa și Aldeasa, iar mai jos, Guzoienii, care se învecinau cu Poroschia. Treptat, toate au fost înglobate în Bâcâieni.

Aceste atestări documentare dovedesc existența unor sate care prin evoluția lor demonstrează continuitatea vieții pe aceste meleaguri.

Sursa: Documente privind istoria orașului Alexandria

Cornelia RĂDULESCU