Repere teleormănene: Necropola getică de la Zimnicea, numită „Câmpul Morţilor”

Campania desfăşurată în iulie-august 2009 în binecunoscuta necropolă getică de la Zimnicea („Câmpul Morţilor”) a reprezentat continuarea săpăturilor arheologice iniţiate în 2007 şi urmate de alte două campanii în anul 2008.

Această zonă, cu o suprafaţa totală de 10401 m2, este cuprinsă între străzile „Meşteşugarilor” şi „Agricultorilor” şi este marcată pe planşa de Reglementări urbanistice cu reperele cadastrale 115-122 şi 141-148.

În această campanie, finanţarea a fost asigurată de Primăria oraşului Zimnicea, de MJ Teleorman şi de MCCPN.

Suprafaţa totală cercetată în 2009, însumând şi martorii dintre suprafeţele trasate, a fost de 512 m2.

Au fost finalizate două suprafeţe deschise în campania 2008 (S27-28) şi au fost executate alte şase (S29-31, 33-35), precum şi un sondaj urmărind interceptarea săpăturilor executate de A.D. Alexandrescu în 1971-1974 în sectorul C 19.

În anul 2009 au fost dezvelite 13 morminte plane de incineraţie, numărul total al mormintelor getice descoperite în noile săpături (2007-2009) ajungând la 51.

Ele se adaugă celor 166 morminte descoperite in săpăturile din 1948-1949 şi 1967-1974, publicate de A.D. Alexandrescu (în revista Dacia, XXIV, 1980), sporind considerabil cunoştinţele despre această importantă necropolă.

Toate mormintele descoperite în 2009 sunt morminte de incineraţie: zece în urnă acoperită cu capac, iar trei în urnă fără capac.

Ca o noutate pentru Zimnicea este de menţionat M42, mormânt de incineraţie cu oasele depuse în urnă cu capac, protejat printr-o masivă aglomerare de pietre sparte, de forme şi dimensiuni diferite.

Adâncimea la care mormintele au fost reperate variază între 0,20 m şi 1 m. Gropile nu au fost vizibile, umplutura lor nedeosebindu-se ca textură şi culoare de solul nisipos în care au fost săpate.

Cele mai bogate sunt mormintele de incineraţie în urnă cu capac: ele cuprind 1-3 vase de ofrandă, piese de port şi podoabă (fibule de schemă tracică, brăţară din fier, mărgele din sticlă cu ochi şi mărgele cu mască umană), ustensile de toaletă (două oglinzi din bronz), precum şi câteva piese aparţinând aşa-numitelor „truselor de magie” (obiecte de lut şi Kauri, una dintre ele decupată).

Săpăturile arheologice din 2009 au dus şi la descoperirea unei gropi cu un craniu de cal, fără mandibula (calul 17, S31-0,65 m), care sporeşte documentarea mai veche a unor înmormântări integrale sau parţiale de cai în cuprinsul necropolei getice.

Săpăturile din acest an s-au concentrat în partea de NV a arealului cercetat în campanile precedente, mai precis în parcelele 120-122 si 146-148, unde există un veritabil „cuib” de morminte getice din sec. IV-II î.Hr.

Limitele acestei aglomerări de morminte nu au fost încă atinse, dar important este faptul că în capătul de N al S24/2008 a fost intersectat şanţul S1 din sectorul C 19, săpat în 1971 de către Alexandrina D. Alexandrescu, şi anume la mică distanţă de extremitatea estică a acelui şanţ. A devenit astfel posibilă localizarea săpăturilor actuale, mai ales a „cuibului” de peste 50 morminte descoperite până în prezent, pe planul general al necropolei getice, şi anume la S de C19, la V de C7 şi la N de C6.

Documentaţia de şantier se păstrează la IAB. Materialul osteologic se află în studiu la IAB. Ceramica şi inventarul mărunt sunt în curs de restaurare la IAB, urmând a îmbogăţi colecţia arheologică a Muzeului Județean Teleorman şi, de dorit, a unui punct muzeistic în oraşul Zimnicea.

Sursa și sursa foto: Cronica cercetărilor arheologice din România

Cornelia RĂDULESCU