Repere teleormănene: De vorbă cu Ilderim Rebreanu, scriitorul cu nume de roman cavaleresc (I)

În comuna teleormăneană Bogdana, la 25 km de Alexandria, locuiește scriitorul Ilderim Rebreanu, fiul lui Tiberiu (cel mai mic dintre cei 14 frați Rebreanu) și al Ioanei (născută Danciu).

Discuția cu Ilderim Rebreanu a durat peste șase ore, întrebările venind firesc, iar răspunsurile fiind cele mai clare dovezi despre o familie ai cărei membri și-au pus amprenta în cultura și istoria țării.

Ne-ar trebui încă 20 de discuții de acest gen, căci „ultimul Rebrean” are multe de spus despre ilustra familie din care face parte și despre el însuși, cel care și-a făcut datoria față de ai săi (dar și față de noi, cititorii) și a scris „Spectre în labirintul uitării”, romanul familiei Rebreanu, lansat în anul 2012 (patru volume).

De altfel, nu este singura carte scrisă de acest om cult, talentat și de o modestie rar întâlnită, care deține informații cât o enciclopedie și documente de o valoare imensă.

Mândră că-i sunt contemporană și onorată că pot discuta cu un astfel de om, i-am propus să vorbim despre părinții lui și a fost de acord, astfel încât am aflat că mama lui, Ioana Danciu, s-a născut în comuna Bogdana, la 20 aprilie 1919.

A absolvit liceul la Turnu Măgurele, iar tatăl, Gheorghe Danciu, fiind primarul comunei Bogdana (din partea PNȚ), i-a facilitat obținerea unui post de secretară în cabinetul fruntașului țărănist Ion Mihalache și astfel a ajuns la București.

Trebuie menționat faptul că Ilie Danciu, tatăl lui Gheorghe și bunicul Ioanei, a construit, din proprii bani, clădirea primăriei din comuna Bogdana.

După desființarea partidelor, în 1938, sub dictatura carlistă, Ioana Danciu (viitoare Rebreanu) a găsit un post la Ministerul Muncii, unde l-a cunoscut pe viitorul soț, Tiberiu Rebreanu, refugiat din Cluj în urma Dictatului de la Viena.

Acesta venise la minister să-și rezolve niște probleme.

La scurt timp, cei doi s-au întâlnit întâmplător în centrul Bucureștilor. Tiberiu a salutat-o, reamintindu-i că s-au cunoscut la minister și, după câteva întâlniri, Ioana a fost cerută în căsătorie, fapt care s-a întâmplat pe 8 aprilie 1943.

La sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, când România a reobținut Transilvania, ocupat vremelnic și nedrept de unguri, cei doi s-au stabilit la Cluj, unde Tiberiu era arhicunoscut (absolvise Facultatea de Drept și fusese ziarist la „Tribuna”).

Regimul comunist i-a desființat orice drept lui Tiberiu Rebreanu, inclusiv dreptul la muncă, iar tinerii soți, nemaiavând nicio speranță, au intenționat să treacă granița, clandestin, în Iugoslavia, destinația fiind Italia.

În urma unei delațiuni au fost arestați, judecați și condamnați la închisoare, executând un an în penitenciarul din Timișoara.

Trebuie specificat faptul că Ilderim deține copia acestui dosar, mărturie a suferințelor îndurate de părinții lui.

După eliberarea din închisoare, neavând mijloace de existență, au fost nevoiți să vină la casa părintească a Ioanei, din comuna teleormăneană Bogdana, ai cărei părinți trăiau.

Peste 3 ani, la 26 noiembrie 1952, li s-a născut, la Turnu Măgurele, unicul fiu, Ilderim, numit astfel după un roman cavaleresc al reginei Maria.

Romanul l-au găsit la biblioteca din comuna Bogdana (scăpase cenzurii!), acțiunea petrecându-se în Anglia medievală, iar eroul numindu-se Ilderim.

Cornelia RĂDULESCU