Repere teleormănene: Ctitorii ale lui Matei Basarab în județul Teleorman

Dintre domnitorii care i-au urmat lui Mihai Viteazul în Țările Române, Matei Basarab (1632-1654) a avut cea mai lungă și importantă domnie.

În timpul acestei domnii, Țara Românească s-a dezvoltat atât economic, cât și spiritual.

S-au mărit suprafețele cultivate cu grâu și mei și s-au defrișat păduri, înmulțindu-se numărul satelor.

Populația se mai ocupa cu creșterea animalelor, prelucrarea minereului de fier, extragerea sării, a păcurii (Câmpina, Valea Puturosului, Drăgășani și Răcari), care se folosea la unsul osiilor și în luptă, la iluminat, iar praful de pușcă se folosea tot mai des.

S-au dezvoltat meșteșugurile, țesutul inului, al cânepei și al lânei, au apărut tâmplarii, papugii (pantofarii), zăbunarii (care făceau zăbune).

Și morăritul s-a dezvoltat, morile fiind amplasate pe cursul apelor curgătoare.

Matei Basarab a înființat prima moară de hârtie din țară, astfel încât documentele domnești și cărțile nu s-au mai scris pe piei de vițel.

Târgurile săptămânale și bâlciurile erau în toate satele mari și în orașele din țară, aici întâlnindu-se negustori turci, armeni, greci și români.

În Țara Românească și în Moldova (unde domnea Vasile Lupu) s-a întemeiat și organizat armata.

În anul 1646 a avut loc împăcarea dintre Matei Basarab și Vasile Lupu, la Curtea domnească din Târgoviște și în prezența Mitropolitului Varlaam al Moldovei și logofătului Udriște Năsturel, cumnatul lui Matei Basarab.

Cei doi domnitori români au făcut o înțelegere secretă, aliindu-se împotriva turcilor.

Secolul al XVII-lea a fost secolul afirmării limbii române, al apariției marilor cronicari-cărturari (Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, Spătarul Milescu și Dimitrie Cantemir), grație celor doi domni luminați: Matei Basarab și Vasile Lupu.

Școlile de Slovenie, care funcționau numai pe lângă mănăstiri și biserici, apar în această perioadă ca forme de învățământ, ca școli elementare, unde dascălii erau călugări și preoți, iar Vasile Lupu înființează la Iași tipografia Trei Ierarhi, pe lângă biserica cu același nume.

Astfel, în ambele țări se introduce limba română în administrație și biserică, până atunci folosindu-se slava veche (în Muntenia se mai foloseau și limbile bulgară și sârbă).

În Țara Românească, pe la 1580, se remarcase diaconul Coresi, ca traducător și tipograf. El a tipărit la Târgoviște Psaltirea, Cazania și Pravila. Acestea folosesc limba veche românească și stau la baza formării limbii române literare.

Matei Basarab a mai înființat tipografii la Câmpulung, la Govora și la Târgoviște, ajutat fiind de soția lui, doamna Elena, și de boierii învățați, Udriște Năsturel, mare vornic (cumnatul lui) și de Ivașcu Băleanu.

Udriște Năsturel a avut o contribuție importantă în introducerea limbii române în biserică și în activitatea tipografică, datorită legăturilor pe care le avea cu Moldova și Transilvania. Era unul dintre cei mai erudiți oameni din Țara Românească și cunoștea limba latină, greaca, slava veche și rusa.

El a afirmat „Limba Râmlească sau latinească ne este nouă vădit înrudită”, fiind printre primii cărturari români care au sesizat structura romanică a limbii române.

Vasile Lupu a continuat în Moldova tradiția lui Ștefan cel Mare, ctitorind biserici (Trei Ierarhi, Mănăstirea Golia, în Iași).

În Țara Românească, Matei Basarab a fost continuatorul lui Neagoe Basarab și Radu de la Afumați.

El a refăcut, printre altele, Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung, Mănăstirea Plumbuita, de lângă București și Biserica Episcopală din Buzău.

Matei Basarab a ridicat din temelii Mănăstirea Căldărășani, Mănăstirea dintr-un lemn (Vâlcea), mănăstirile Strehaia, Soveja, Brebu, Biserica Domnească din Craiova, două biserici în Târgoviște, una în Ardeal, la Porcești, Sibiu și două în Bulgaria, la Vidin și Șiștov, pentru românii de acolo.

În județul Teleorman, Matei Basarab a fost ctitorul mănăstirii din dealul împădurit Țigănia (lângă Roșiorii de Vede) și al bisericii din Bogdana-Nenciulești din acea vreme.

Tot el a refăcut în anul 1645 cetatea Târgoviște și a reparat casele domnești de la Caracal, Curtea de Argeș, Câmpulung și București, având deschidere pentru progres în toate domeniile.

Cornelia RĂDULESCU