Repere teleormănene: Almăjanu Constantin, poet și ziarist

Almăjanu Constantin (1910-1943) s-a născut la Peretu, la 2 noiembrie 1910.

Fiul lui Marin și al Alexandrei, este nepotul unui teleormănean celebru, Gala Galaction.

Poet și ziarist, Constantin Almăjanu a urmat școala primară în comuna natală, apoi Școala Normală din Târgu Mureș.

A debutat în revista „Luceafărul” cu epigrame, în anul 1933.

Redactor la „Renașterea” din Oradea și la revista „Jăretecul” din București, Constantin Almăjanu a primit în anul 1939 un premiu pentru poezie din partea revistei „România literară”.

A fost prieten cu Vasile Netea și Dimitrie Stelaru (un alt poet teleormănean).

De Dimitrie Stelaru l-a legat o prietenie foarte strânsă, acesta locuind la el, la București, pe strada Bălănia, din cartierul Grand (unde Constantin Almăjanu locuia cu părinții).

Constantin Almăjanu este cel care a făcut farsa morții lui Dimitrie Stelaru în „Semnalul”, în 1940 și tot el l-a adăpostit pe Stelaru, care scăpase de sub escorta care îl ducea la Regimentul 20 din Turnu Măgurele, fiind arestat pentru că aruncase în foc „Mein Kamp” de Adolf Hitler.

Constantin Almăjanu și Dimitrie Stelaru au deschis un anticariat, pentru scurtă vreme, pe strada Ion Zalomit.

El a colaborat la „Cuvântul liber”, „Jăratecul”, „Șantier”, „Societatea de mâine”, „România literară”, „Flacăra”, „Raza literară”, „Luceafărul”, „Universul literar”, semnând: C. Almăjanu-Peret, C. Al. Peret, Tito Alpeni și Const. Al.

În anul 1939 a dat pentru tipărire unor edituri bucureștene două volume de versuri („Poeme pentru îngerul tăcerii” și „Echinox”), care, din cauza războiului, nu au apărut.

Constantin Almăjanu a participat la cel de al Doilea Război Mondial și a murit pe frontul de est în anul 1943.

Sursa: Vînătoru P. Mariana, Vînătoru D. Marian, „Monografia comunei Peretu, județul Teleorman (din neolitic până în anul 1997)”

Cornelia RĂDULESCU