Prima atestare documentară a județului Teleorman

Județul Teleorman este situat în partea de sud a țarii, numărându-se printre județele mijlocii ca întindere. El are 3 municipii, 2 orașe și 92 comune cu 231 de sate.

Prima mențiune documentară a numelui Teleorman datează din 14 mai 1441, într-un act numit „Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod”, domnul Țării Românești. Voievodul Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, întărea Mănăstirii Glavacioc o ocină pe Neajlov şi altele în Buteşti şi „Mircești ot Teleorman”, aceasta din urmă localizată în actualul sat Comoara, comuna Dragăneşti Vlaşca.

Denumirea județului este străveche, fiind un derivat al râului cu același nume și de la „Marea pădure cumană Teleormanul”, care acoperea aproape în întregime teritoriul de astăzi al județului.

„Teleorman” derivă din „Deleorman”, de origine cumană, care înseamnă „pădure deasă” sau „pădure nebună”, semnificând o pădure mare și întunecoasă.

Cu timpul, în acești codri se ascundeau haiduci, care făceau dreptate poporului asuprit .

„Deleorman” a fost preluat și de turca veche, având aceeași semnificație.

Studiile făcute au dovedit existența pe acest teritoriu a unei vieți economice de lungă durată și bine organizată.

Județul nostru face parte, după cum ne arată documentele, din districtele cu veche tradiție ale Țării Românești.

Stolnicului Constantin Cantacuzino îi datorăm prima atestare cartografică a acestor mănoase și râvnite plaiuri, scăldate de Dunăre și apărate de dragostea de glie și vitejia locuitorilor.

Această hartă datează de la 1700 și este tipărită la Padova.

Cornelia RĂDULESCU