Pentru şefii de la Ministerul Agriculturii, vânzarea terenurilor agricole către străini este un fapt ca şi împlinit!

În campania electorală pentru alegerile generale, actualul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, declara că odată ce Uniunea Social Liberală va ajunge la guvernare vor fi luate toate măsurile necesare pentru limitarea posibilităţii de cumpărarea a terenurilor agricole româneşti de către străini. Cel mai adesea a invocat previziunile organismelor internaţionale, respectiv ONU şi FAO, privind a posibilă criză alimentară la nivel mondial şi, în consecinţă, nevoia de asigurare a resurselor necesare de hrană pentru populaţia României. Odată instalat la conducerea Ministerului Agriculturii, tânărul ministru conservator a început să schimbe placa, anunţând că sarcina pe care şi-a asumato public în acest sens este extrem de dificilă, dat fiind faptul că liberalizarea pieţei funciare din ţara noastră de la 1 ianuarie 2014 e prevăzută în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Dar că sub nici-un motiv nu s-a lăsat pe tânjală, cum spune românul, şi că are în plan ca Guvernul să modifice legea de organizare şi funcţionare a Agenţiei Domeniilor Statului, dându-i astfel dreptul de preemţiune în ceea ce priveşte cumpărarea terenurilor scoase la vânzare de către proprietari, pe care ulterior să le arendeze fermierilor.
A mai trecut o vreme, şi ministrul agriculturii, dar şi alţi oficiali din cadrul respectivului minister, au lansat ideea că vânzarea terenurilor agricole către străini n-ar fi catastrofală, mai ales că, profitând de permisivitatea legislaţiei româneşti, prin interpuşi străinii au intrat deja în posesia a circa un milion de hectare. În timp ce ţări precum Ungaria, Letonia, Slovacia sau Polonia au găsit o cale să amâne liberalizarea pieţei terenurilor agricole, guvernanţii români nu au fost în stare să găsească soluţia care să împiedice acest lucru. Cu o sinceritate dezarmantă, ministrul Daniel Constantin, într-o emisiune televizată, şi-a exprimat neputinţa în ceea ce priveşte apropiata liberalizare a vânzării pământului – averea cea mai de preţ a românilor – către străini.
”Tratatul de aderare pe care România l-a semnat în 2005 şi care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2007 spune clar că, după o perioadă de tranziţie de 7 ani, trebuie să fie liberalizată piaţa funciară. Cu alte cuvinte, dacă până acum, până la finele acestui an, străinii pot cumpăra terenuri în România numai prin intermediul societăţilor comerciale, de la 1 ianuarie 2014, conform Tratatului de aderare, o pot face şi persoanele fizice. Sigur că ne vom lua măsuri de precauţie, care să nu încalce principiul liberei circulaţii, fie că vorbim de bunuri sau servicii. Ca atare, nu putem să interzicem acest lucru. Ce putea să facă România era ca în Tratatul de aderare, atunci când a fost negociat, în anii 2005-2006, să prevadă, aşa cum au făcut alte state, ca şi Ungaria, care au cerut ca, în cazul în care nu se întâmplă nimic grav pe piaţa funciară, încă o perioadă de 2-3 ani. Neavând această posibilitate, singura variantă de prelungire a acestei perioade de tranziţie ar fi ratificarea Tratatului de aderare, cu schimbarea propusă de noi, în toate celelalte 26 de state membre, în parlamentele acestor state, lucru care ar necesita mult timp şi, cred eu, ar fi imposibil în acest moment”, a declarat Daniel Constantin.
”Ce trebuie să facem este să întărim competitivitatea agricultorilor din România. Am dat posibilitatea, printr-o Ordonanţă de urgenţă, ca cetăţenii români să cumpere terenuri agricole, venind doar cu un avans de 10% şi având garantat de către Stat 50% din diferenţă. În acest fel, fermierul poate să garanteze cu o parte din teren, cealaltă jumătate din sumă fiind garantată de Stat, şi nu are nevoie decât de o mică parte din bani, astfel încât să îşi cumpere el terenul”, a mai spus, destul de evaziv, ministrul agriculturii.

George ZAVERA