Pentru prima oară se vorbeşte oficial de „clanuri” în Alexandria

Aproape că nu există oraşe mai răsărite în România, în care să nu existe persoane sau grupuri de persoane certate cu legea. De la furtul de subzistenţă, care constă, în general, din aşa zisele „găinării” prin care unii găsesc o cale să-şi asigure banii pentru hrană dar şi pentru unele vicii (tutun, alcool), la jafurile care se petrec pe câmp, atunci când rodul e gata cules.
În ultimii ani au apărut, însă, şi grupuri organizate, cu ierarhii şi comportament de tip mafiot, care acţionează la lumina zilei şi obţin venituri semnificative din jaf, din taxe de protecţie sau din şantaj. Denumite îndeobşte „clanuri”, aceste grupări criminale şi-au extins activitatea ocupându-se, mai nou, de trafic de persoane, de droguri şi de cămătărie.
Alexandria nu se numără printre marile aglomerări urbane ale ţării, dar asta n-a scutit-o de astfel de pericole. Cetăţenii ştiau, unii chiar se confruntau cu astfel de fenomene, dar, oficial, capitala judeţului trecea drept o urbe patriarhală. Până miercuri, 27 februarie, când în şedinţa Consiliului local al municipiului Alexandria s-a vorbit oficial de „clanuri”. După un raport „standard” al şefului poliţiei alexăndrene, Iulian Ciorobescu, din care reieşea că lucrurile decurg relativ normal în ceea ce priveşte infracţionalitatea, a intervenit primarul Victor Drăguşin, oarecum nemulţumit: „Avem o problemă. Avem un raport total negativ făcut de IPJ Teleorman asupra a două zone din oraş, unde acţionează două clanuri. Unul dintre ele, în mod special, chiar face ce vrea pe aici, sigur şi cu susţinerea unor personalităţi şi aici mă refer la oameni cu funcţii în oraş. Va trebui în 2013 să rezolvăm acest subiect, a clanului care bruschează oamenii, le fură din buzunare, victime căzând în special copiii, elevii. Cu toate acestea nu reuşim să-i punem la punct. E ruşinos ca într-un oraş care are 1900 ha intravilan, opt oameni certaţi cu legea să-şi facă de cap”.
Răspunsul şefului Poliţiei Municipiului Alexandria a fost unul care nu privea fondul problemei. Acesta a precizat că „zona de siguranţă publică a municipiului este împărţită pe mai multe sectoare, de care răspund, pe lângă poliţiştii de la municipală, şi jandarmii şi poliţiştii locali”.
Lucrurile prezentate, chiar dacă sumar, de primarul Drăguşin, sunt însă cu mult mai grave, fie şi pentru că a fost amintită implicarea unor „oameni cu funcţii în oraş”.

M. MEILĂ