O ZI

Îmi ninge pe umeri,

tu mă poți recunoaşte

din nămeți constrâns de

cerul umed

scaunul cu rotile

este oprit din zbor

nu-i nimic

pământul doarme sub

atingerea zăpezii pustii…

O ALTĂ ZI

Trăiesc doar o iarnă

printre nămeți de orgolii politice

deocamdată văd doar

somațiile băncilor

tu respiri resemnarea

prin ochi de geam

când ninge ca un vis

în ochii tăi de fum

adorm…

O NOAPTE

Copacul

înalţă alt cer

de iarnă mai

aproape de lună.

Aici

e spațiu privat

unde mă simt treptat

noaptea de ieri

un lung metraj…

O ALTĂ NOAPTE

M-au rănit ninsorile

acest unghi prin care

alunecă scaunul cu rotile

știi

spărtura aceia a nopţii

este cărarea neștiută

îngheţând stelele…

ORAȘUL

Să dormi

cât timp ninge

îți povestesc despre

iarna durerii

oricum

va troieni.

Ninge într-una

undeva

este un oraș rece

în care timpul e

rană închisă…

Mihail TĂNASE