O slujbă riscantă * Lângă sarcofagul de la Cernobîl

În perioada 1 – 2 noiembrie 2018, la Alexandria, a avut loc o suită de manifestări literare cu ocazia ,,Zilei Bibliotecii Județene Marin Preda Teleorman’’ manifestare ajunsă la a XX – a ediție. Programul a cuprins și cele mai noi producții literare, tipărite de edituri de prestigiu, care au suscitat un viu interes. Am în vedere o lucrare aparte care incită la lectură chiar din titlu: UN ROMÂN PARTICIPANT LA ODISEEA CERNOBÎLULUI. Subiectul are caracter de noutate la nivel judeţean şi naţional.

Scriitorul, domnul inginer Ierini Gheorghe, prin activitate sa desfăşurată de-a lungul mai multor decenii a confirmat că este un specialist de înaltă clasă. O dovadă concludentă este aceea că, până în 1989, a îndeplinit funcţii importante iar după 1990 a fost cooptat în mai multe echipe, parte a unor firme internaţionale de prestigiu, cartea sa de vizită recomandându-l a fi un bun profesionist. Așa a ajuns într-un loc unde puţine persoane îşi doresc să lucreze, iar impresiile consemnate în cartea de faţă ne poartă într-o lume unde s-a consumat o mare dramă.

Un cititor atent nu poate să nu constate că teleormăneanul nostru, alături de alţi specialişti de talie internaţională, lucrând în acest loc blestemat, este un erou în lupta cu un duşman nevăzut – radiaţiile. Acel Cesiu 137, care se concentrează în țesutul muscular, activ multe decenii şi Stronțiul 90 care afectează țesutul osos. Autorul, prin activitatea desfășurată în Ucraina, la Cernobîl, dovedeşte că este un om înzestrat cu un mare curaj. Cum putem califica altfel – decât un act de mare curaj – activitatea desfășurată în ,,umbra”, în imediata vecinătate a colosului din Ucraina care a sărit în aer. Am numit Unitatea nr. 4 de la Centrala Nucleară Cernobîl, care a explodat pe 26 aprilie 1986. Autorul scrie despre cel mai grav accident nuclear din istorie care a semănat moartea ori îmbolnăvirea a mii şi mii de oameni, prin radiațiile emanate. O bună parte din capitole tratează eforturile care s-au făcut de-a lungul anilor pentru realizarea unei izolaţii care să ferească oamenii de radiaţii cel puțin 100 de ani. O anvelopă de dimensiuni uriaşe.

Autorul recunoaşte că, în calitatea sa de verificator atent al proiectelor şi de supervizor al calităţii lucrărilor de la Cernobîl, în realizarea unei investiţii de calitate, a fost implicat în confruntări profesionale dure, în cazul unor lucrări de mântuială, că fost o persoană incomodă pentru cei ce realizau anvelopa. Cu stilul său caracteristic, acela de a spune lucrurilor pe nume, inginerul Ierini Gheorghe descrie şi unele momente tensionate, când se dorea să se treacă cu vedere unele lucrări slabe calitativ. A simţit că, uneori, ignorându-i-se competenţa profesională, era privit de unii colegi cu antipatie numai pe motivul că este român, că vine dintr-o ţară fostă comunistă. La fel de adevărat, consemnează autorul, că a legat prietenii pe viaţă cu o parte dintre cei cu care a lucrat. Sunt multe de povestit despre această carte document, scrisă cu talent de un locuitor al municipiului Alexandria prin adopție. Vă invit să o citiţi!

Domnul Ierini a intrat în rândul scriitorilor în urmă cu mulţi ani, când a publicat cartea cu titlul ,,Întâlnire la Indianapolis”, unde redă în mod personal ce a văzut şi trăit în Statele Unite ale Americii. Nu s-a lecuit de patima scrisului. Dovadă ce a urmat.

Cu dârzenia care îl caracterizează, nu a părăsit masa de scris până când nu a finalizat o carte la care visa de multă vreme, lucrare ce cuprinde o perioadă de viaţă de 70 de ani. În cele aproape 800 de pagini. Meticulos şi precis, inginerul Ierini, îşi pune sufletul pe tavă în această amplă retrospectivă. Titlul este semnificativ: ,,Memorii indiscrete dintr-o viaţă așa cum a fost”. Cartea, primită cu mult interes de cititori, este apreciată pentru sinceritate cu care scriitorul abordează teme din diverse etape ale vieţii, cum a depăşit cu fruntea sus multe situaţii pe muchie de cuțit.

Constantin DRAGNEA