La mitingul electoral de la Alexandria, care a precedat alegerile parlamentare din decembrie 2012, trioul Ponta-Antonescu-Dragnea le-a promis miilor de teleormăneni prezenţi şi întregii ţări că dacă USL va câştiga alegerile, vor construi o Românie puternică, iar edificarea acestui proiect va începe cu Teleormanul (una dintre cele mai sărace zone ale ţării n.r.).
A trecut mai mult de un an de atunci şi după cum s-au mişcat lucrurile nu sunt semne că România puternică ar putea începe din Teleorman, chiar dacă la nivel macroeconomic s-au obţinut progrese semnificative. Şi asta dintr-un motiv foarte simplu: investitorii, fie ei autohtoni sau străini, nu s-au arătat încă interesaţi de judeţul nostru. Iar în lipsa investiţiilor, care înseamnă locuri de muncă şi creştere economică, Teleormanul rămâne în continuare un judeţ cu probleme.
Statisticile naţionale şi judeţene stau mărturie în acest sens. Cu o rată a şomajului de peste 10%, judeţul nostru se menţine în fruntea topului judeţelor cu cei mai puţini angajaţi, iar de aici decurg celelalte probleme cu care se confruntă.
Astfel, conform ultimului buletin statistic al Direcţiei de Statistică a judeţului Teleorman, în judeţ există doar 53.000 de salariaţi, din care doar 17.500 în industrie, sectorul care produce valoare adăugată. Cei mai mulţi lucrează în domeniul serviciilor, 31.000, şi, paradoxal, cei mai puţini în agricultură (4.500), deşi Teleormanul este un judeţ preponderent agrar, majoritatea populaţiei locuind în mediul rural. Asta spune mult despre dezvoltarea economică a satelor şi comunelor teleormănene.
Această structură ocupaţională face ca salariile să fie printre cele mai mici din ţară, judeţul nostru ocupând locul 30 în ceea ce priveşte salariul mediu (1246 lei), cu aproape 400 de lei mai puţin decât media naţională.
Iar cum în bugetele pe anul 2014 ale localităţilor cele mai mari sume sunt alocate pentru funcţionarea administraţiilor locale, este clar că şi în acest an procesul investiţional va fi ca şi inexistent.

C.R.