Navetism în sens invers

În a doua parte a perioadei comuniste a început un amplu proces de industrializare a României și, odată cu el, o migrație masivă dinspre rural spre urban prin care s-a constituit forța de muncă necesară pentru susținerea noii politici economice. Dacă la sfârșitul perioadei interbelice populația rurală reprezenta 80% din numărul total de loocuitori, în 1989 sătenii reprezentau doar 38% din populație.

A urmat procesul invers de dezindustrializare a României din perioada capitalismului sălbatic și mulți dintre foștii „navetiști” și-au pierdut locurile de muncă, iar un procent masiv din șomeri și-au vândut apartamentele și s-au întors în sate, obligați de șomaj, iar lor li s-au adăugat orășenii cu dare de mână care au cumpărat sau au construit locuințe personale în mediul rural, dorind să scape de stresul și poluarea din orașe.

Cele mai recente date oficiale arată că în fiecare din ultimii ani circa 110.000 de cetățeni se mută de la oraș la țară.

Facilități fiscale pentru gospodăria țărănească

Zilele trecute, președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege prin care cei care dețin o gospodărie rurală vor fi scutiți de impozitul pe clădiri și terenuri, cu condiția să devină membri asociați ai unei cooperative agricole. Membrii cooperatori nu vor mai plăti nici impozitul pe clădirile și terenurile utilizate pentru producție de către cooperativa agricolă, facilitatea fiscală fiind valabilă 5 ani, începând de la data înființării acesteia.

Se speră că prin această facilitate să fie încurajați tinerii din mediul rural să-și facă un rost în satul natal, dar și cei care nu-și găsesc rostul la oraș să aibă la îndemână o soluție pentru viitor. Pentru că chiar fără aceste facilități, peste 22.000 de tineri au cerut finanțări pentru a-și deschide o afacere în mediul rural.

Șt.B.