Majoritatea străinilor care cumpără pământ îl lasă pârloagă
Suprafaţa agricolă a României se ridică – conform celui mai recent recensământ agricol din România – la 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare sunt declarate teren arabil.
În ultimii ani, România s-a aflat pe primele poziţii la nivel european în ceea ce priveşte tranzacţiile agricole, iar după liberalizarea vânzării terenurilor agricole, începând cu 1 ianuarie 2014, probabil că ritmul tranzacţiilor va creşte.
Deja peste 700.000 de hectare de teren se află în posesia străinilor, cele mai mari suprafeţe fiind deţinute de investitori din Italia (24,29%), Germania (15,48%), ţările arabe (9,98%), Ungaria (8,17%), Spania (6,2%), Austria (6,13%) sau Danemarca (4,52%).
Din păcate, investitorii care cultivă aceste terenuri, direct sau prin arendare, sunt puţini faţă de cei care au lăsat pământurile pârloagă. Aceste terenuri înstrăinate şi nemuncite completează un peisaj sumbru; pe aproape un milion de hectare de tern agricol cresc numai buruieni.
Într-un clasament al judeţelor cu suprafeţe mari de terenuri nelucrate, vom observa că el coincide cu clasamentul judeţelor în care străinii au cumpărat cele mai mari suprafeţe. Astfel, pe primul loc se află judeţul Timiş cu 48.240 hectare, urmat de Dolj, 40.254 ha şi Mehedinţi, 31.504 ha. Se mai înscriu cu suprafeţe mari nelucrate judeţele Sălaj, 19.547 ha, Arad, 18.126 ha, Sibiu, 14.170 ha, Alba, 11.851 ha şi Cluj, 11.031 ha.
Teleormanul, una dintre cele mai importante regiuni agricole din ţară, din punct de vedere oficial nu se înscrie printre judeţele cu terenuri cumpărate de străini şi lăsate pârloagă, pentru că străinii care cumpărat lucrează aceste terenuri.
În schimb, în fiecare an, 10-15% din cele 445.000 de hectare rămân pârloagă, pentru că micii proprietari ori sunt prea bătrâni, ori prea săraci, ori şi una şi alta, pentru a înfiinţa, întreţine şi recolta culturile.
Şt. B.
Despre autor
