Intenţia Cabinetului Ponta de a limita plăţile în numerar, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice a stârnit un val de critici, atât din partea cetăţenilor, cât şi din partea mediului de afaceri.
Cetăţenii invocau faptul că această măsură le încalcă dreptul lor asupra proprietăţii, respectiv banii. Care atâta vreme cât nu se demonstrează că sunt proveniţi din surse ilicite sunt la dispoziţia deţinătorului care poate să facă ce vrea cu ei. Să-şi cumpere o casă, o maşină, un teren sau să-i joace la loto sau la ruletă.
N-au fost puţini cei care s-au plâns de sistemul bancar, care ar urma să gestioneze banii cetăţenilor şi să transfere banii din contul cumpărătorului în contul vânzătorului. Comisioanele mari şi dobânzile mici n-ar face altceva decât să dijmuiască banii cetăţenilor, care în acest mod sunt dublu fiscalizaţi, odată la angajator şi prin contribuţiile pe care le plăteşte salariatul şi încă odată cu prilejul tranzacţiei, başca comisioanele bancare şi taxele notariale.
Pe de altă parte reprezentanţii mediului de afaceri spun că proiectul e foarte dur impunând cele mai mici plafoane din Europa (2000/zi persoane fizice, 5000/zi persoane juridice), dar şi cele mai mari amenzi (25% din ceea ce depăşeşte plafonul).
Un investitor important spune că măsura este lăudabilă ca intenţie (reducerea evaziunii fiscale) dar n-a fost suficient pregătită, costurile pentru decontarea cardurilor fiind de cinci ori mai mari în România decât în restul Uniunii Europene şi de 10 ori decât în cazul tranzacţiilor în numerar. Dacă nu se va reglementa corespunzător comisioanele bancare la tranzacţiile cu carduri, e puţin probabil să se rezolve problema evaziunii fiscale, dar în mod sigur că va creşte profitul băncilor, prin decontările făcute la suprapreţ, profituri care îndeobşte sunt exportate spre băncile mamă.
Iar argumentele care combat iniţiativa Guvernului sunt cu mult mai multe şi mai coerente decât cele favorabile, unii dintre contestatari invocând impotenţa Fiscului în combaterea evaziunii fiscale drept cauză a acestei încercări contestate de a aduce bani în plus la buget.
Aşa că Guvernul a trebuit să amâne aplicarea măsurii până când va încheia negocierea cu sistemul bancar pentru a se stabili comisioane mai mici pentru tranzacţiile cu cardul între persoanele fizice şi juridice. Dar cum iniţiatorul acestei măsuri, Daniel Chiţoiu nu mai face parte din Executiv, iar măsura este larg contestată, ea ar putea fi trecută la „intenţii abandonate”. Dar vom trăi şi vom vedea.
În toiul controverselor privind tranzacţiile în numerar, o altă intenţie a Executivului, pe cale de a se materializa, este creşterea salariilor primarilor de comune, oraşe şi municipii, care vor fi remuneraţi nu în funcţie de gradul localităţilor, ca până acum, ci în funcţie de numărul de locuitori al fiecărei unităţi administrative.
Cum şi această problemă a stârnit contradicţii, ne vom apleca asupra ei în numerele viitoare.

Şt. B.