Iubirea de moşie şi ceaţa diversiunilor

Luni seara, la B1 TV, Traian Băsescu a criticat diversiunile lui Sorin Roşca Stănescu, şi a comis el însuşi o diversiune în momentul în care l-a acuzat pe premierul Victor Ponta că ar fi făcut parte dintr-un plan care urmărea punerea şefului statului sub acuzarea de înaltă trădare.
Nu ştim ce urmăreşte Traian Băsescu prin aceste declaraţii, dar e clar că ori preşedintele nu cunoaşte legile din România, ori se victimizează mizând pe naivitatea opiniei publice.
Pentru că infracţiunea de înaltă trădare nu există în actualul Cod penal, şi chiar dacă este prevăzută în noul Cod penal ce va intra în vigoare anul viitor, nu i se poate aplica, în baza principiului neretroactivităţii.
Într-adevăr, în Constituţie, la articolul 96 se stipulează că cele două Camere ale Parlamentului, reunite în şedinţă comună, pot hotărî cu două treimi punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
Dar în cei 23 de ani de democraţie nimeni nu s-a gândit că acest articol este literă moartă, atâta vreme cât „înalta trădare” nu şi-a găsit locul şi în legislaţia penală.
În plus, preşedintele este apărat şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care în art. 7 alineatul 1 cere o interpretare strictă a legii penale: „Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional şi internaţional”.
E clar că e vorba de crearea unui scandal care să acopere scandalul moşiei prezidenţiale, de o fumigenă caracteristică laboratoarelor de diversiune de la Cotroceni. Aşa cum tot o fumigenă este desecretizarea arhivelor firmei de comerţ exterior a securităţii, „Dunărea”, pentru că acolo există semnături ale lui Dan Voiculescu. Păi dacă cineva vrea să vadă semnătura lui Voiculescu şi ale altor personaje importante din politica actuală n-are decât să meargă la arhivele Statului, unde au fost predate 6103 dosare mari din arhiva „Dunărea” comercial. Sunt pline de facturi şi rapoarte. Ce să mai cauţi în Cipru? Copiile?
Dar invocarea CSAT şi cuvinte ca „desecretizare”, „comisie rogatorie” ori „ofiţer sub acoperire” fac impresie la publicul telenovelist. Oamenii cu scaun la cap încearcă să desluşească lucrurile prin ceaţa vremurilor pe care le trăim vieţuind.

C.O.