Ioan Niculae, asistatul de lux al statului

În ultimii 23 de ani, România a devenit cel mai performant stat social, dar nu pentru pensionarii amărâţi şi păturile sărace, ci pentru miliardari, care dacă nu mai primesc ajutor de la stat nu mai fac faţă competiţiei adevărate din economia de piaţă.
Din păcate, această burghezie securisto-comunistă nu reprezintă altceva decât o gaşcă care a beneficiat de complicitatea politicienilor şi guvernanţilor, ajunşi şi ei cu votul mulţimii la butoane. După ce au cumpărat pe mai nimic cele mai performante active ale fostei economii socialiste, o parte dintre băieţii cu ochi albaştri şi din eşaloanele 2 şi 3 ale PCR au devenit asistaţii de lux ai statului, primind resurse financiare şi materiale ieftine şi în loc să devină principalii contribuabili la bugetul de stat, li s-au reeşalonat şi şters datoriile, iar ca primă de performanţă au primit energie electrică şi gaze ieftine. Dacă nu cumva le-au băgat în faliment şi le-au cumpărat tot ei, direct sau prin intermediari, pe doi lei.
Unul dintre aceşti indivizi care au avut noroc în viaţă e Ioan Niculae, patronul Interagro, cea mai cunoscută dintre firmele pe care le deţine. Dacă ar fi să ne luăm după ceea ce s-a scris în mass media de-a lungul anilor, imperiul său s-a clădit numai pe speculaţii şi inginerii financiare, acoperite de prieteniile politice. De la Mureşan la Muşetescu, de la Muşetescu la Videanu, şi de la Videanu la Ruşanu, până la Oprişan şi Şova, toţi au fost văzuţi prin hotelurile şi pe fondurile sale de vânătoare. Oprişan şi Şova au fost văzuţi recent la Zimnicea, unde poate că o puneau de-o autostradă pe… Dunăre. Se mai spune că toate privatizările lui Ioan Niculae au fost cu cântec, dar în toate cazurile s-a pus batista pe ţambal, indiferent că la guvernare a fost PSD sau PDL.
Ultimul scandal în care a fost implicat magnatul de la Zimnicea a fost cel de anul trecut, când 20 de persoane din conducerea Romgaz au fost suspectate de procurorii de la combaterea crimei organizate de favorizarea lui Niculae, acuzaţiile fiind de subminare a economiei naţionale. Patru combinate chimice controlate de acesta au beneficiat de gaze din producţia internă, deşi aveau datorii către stat (Ce au păzit cei de la ANAF? E vorba de incompetenţă sau de corupţie?). Timp de mai mulţi ani, în timp ce populaţia primea gaze din import, mult mai scumpe, combinatele lui Niculae primeau gaze subvenţionate. Bineînţeles că într-un asemenea dosar nu puteau să nu fie implicaţi şi politicieni, dar peste anchetă s-a aşternut liniştea, iar peste dosar, praful. Din păcate, aceste gaze ieftine n-au ajutat în nici un fel agricultorii, în general, şi pe cei din Teleorman, în special, pentru că tot scumpe au fost.
Când s-a cumpărat Combinatul Chimic de la Turnu Măgurele, pe banii ăia, atâţia câţi au fost, a fost bine. Dar când a fost vorba de dezvoltare şi modernizare, n-a mai existat acelaşi entuziasm, ba, dimpotrivă. Noroc că n-a fost tăiat şi vândut la fier vechi, cum s-a întâmplat în alte cazuri. Pentru că statul n-a urmărit dacă se respectă clauzele contractelor, în special programele de investiţii post-privatizare.
Poate că s-ar fi găsit soluţii care să scadă consumurile de energie şi materie primă (gazele în cazul nostru), iar preţurile ar fi fost mai accesibile. Ar fi fost bine pentru toată lumea.
Acum, şeful de la Interagro e iarăşi în fierbere, pentru că nu mai primeşte gaze ieftine şi ameninţă cu închiderea combinatelor. Şi ca să facă presiuni asupra Guvernului, scoate muncitorii în stradă, mai ales pe cei de la Turnu Măgurele, pentru că Liviu Dragnea e vicepremier şi turnean la origine, aşa că se foloseşte de muncitori ca mijloc de presiune.
Am fi fost şi noi, agricultorii, alături de Ioan Niculae în această acţiune dacă l-am fi simţit alături când ne-a fost greu, dacă ne-ar fi vândut îngrăşămintele la preţuri mai mici, dacă tot a primit subvenţie de la stat.
Nu demult, magnatul de la Zimnicea îi chema la unitate pe patroni, chiar dacă au numai doi muncitori în subordine. Îi convenea să fie cât mai mulţi proşti să-l susţină, dar cât mai puţini să câştige, iar dacă se poate doar unul. Iar dacă ministrul Agriculturii încearcă să-i ofere gaze mai ieftine, bine ar fi ca după aceea să verifice preţurile şi adaosurile. Pentru că majoritatea agricultorilor au fost decapitalizaţi şi nu este nici legal, nici moral ca numai unii să se îmbogăţească.
Iar dacă am adus vorba de cei mulţi, ca mare investitor, Ioan Niculae le dă salariaţilor şi bonuri de masă, o invenţie postrevoluţionară a sindicatelor, prin care cei care le tipăresc obţin un profit de 7-8%. Dar nici cei care le utilizează nu rămân cu mâna goală. Ba, dimpotrivă.
Domnul Niculae a găsit o metodă simplă ca banii să se întoarcă tot la el. Ca să fie decontate, bonurile trebuie să poarte ştampila magazinului în care au fost utilizate, aşa că salariaţii de la Interagro, inclusiv cei de la combinatul din Turnu, primesc bonurile de masă gata ştampilate şi astfel sunt obligaţi să cumpere doar din magazinele patronului
Îl atenţionăm pe domnul patron că nu e nici legal, nici moral să-i obligi pe oameni să-şi exercite un drept câştigat după propriul plac. Poate că salariaţii preferă alte mărfuri decât cele aflate în magazinele Interagro, poate că s-au săturat de pişcoturi, de pâine tare şi de vin acru şi vor altceva. E dreptul lor, obţinut prin muncă şi nimeni n-are dreptul să li-l ştirbească.
Aşteptăm ca organele abilitate să-şi facă datoria, pentru că nu este singurul caz în care patronii se folosesc de bonurile valorice ca să-şi mărească vânzările şi, implicit, profitul.
În Zimnicea şi la Turnu Măgurele sunt şi alţi comercianţi care au şi ei marfă de vânzare. Ei ce fac? Pun lacătul pe uşă?
De ce vreţi să deveniţi monopolist, domnule Niculae? Nu ştiţi că monopolul e interzis în Uniunea Europeană? De ce vreţi să fiţi mai presus de lege?
Constituţia spune clar că nimeni nu e mai presus de lege. Nici Băsescu, nici Ponta, nimeni. Fie el politician sau patron.

Un grup de cetăţeni care nu mai vor pişcoturi, pâine tare şi vin acru