În Teleorman, subdezvoltarea produce un dezastru demografic

Conform recensământului din 2011 România are o populaţie de 20.121.641 locuitori, dar este de aşteptat o scădere lentă, dar sigură a numărului de locuitori ca urmare a sporului negativ, unul dintre cele mai ridicate din Europa (-0,22%), ceea ce înseamnă în medie 12,1 decese la o mie de locuitori.
Coroborată cu scăderea natalităţii, creşterea mortalităţii, care se referă la toate categoriile de vârstă a condus la atingerea unui grad de îmbătrânire alarmant, iar cum cadrul economico-social n-are şanse să se schimbe prea curând, e clar că această tendinţă va continua şi în anii care urmează.
Considerat una dintre cele mai sărace zone ale ţării şi ale Uniunii Europene, Teleormanul deţine cele mai triste recorduri, între care se numără şi „privilegiul” de a fi cel mai îmbătrânit judeţ din ţară, deşi rata mortalităţii în rândul persoanelor vârstnice este una ridicată, numai în primele şase luni ale acestui an fiind acordate 4.652 de ajutoare de înmormântare, ceea ce spune totul.
Dacă la nivelul ţării populaţia de peste 65 de ani reprezintă 15% din total locuitori, în Teleorman pensionarii reprezintă 21%.
Dar cel mai alarmant aspect care se manifestă la nivelul judeţului nostru este acela că este singurul judeţ din ţară unde scăderea populaţiei este determinată preponderent de sporul negativ şi nu de migraţia economică, aşa cum se întâmplă în celelalte judeţe din ţară. Iar cum teleormănenii n-au nici un motiv să rămână în judeţ pentru că le-ar fi bine din punct de vedere economic, e clar că altele sunt cauzele acestei stări de lucruri. Cea mai sigură este reculul economic de după 1989, care a determinat, în prima fază, migraţia internă şi externă iar sărăcia devenită endemică în Teleorman a condus la creşterea morbidităţii, care coroborată cu îmbătrânirea şi cu lipsa unei asistenţe sociale şi medicale adecvate ne-a adus în această situaţie.
Soluţia pentru reducerea şi măcar stagnarea acestor fenomene demografice e una singură: dezvoltarea economică. Dar după cum merg lucrurile acest moment nu se întrezăreşte într-un orizont de timp previzibil, iar dacă va veni vreodată s-ar putea să fie prea târziu.

Şt. B.