Hora Unirii a ”înfrăţit” politicienii

Momente artistice, horă ca la 1859, vin fiert şi sărmăluţe. Acestea au fost ingredientele care au transformat manifestarile dedicate Unirii Principatelor Române de la Alexandria într-o adevărată sărbătoare.
Cu toate acestea, asistenţa a fost una redusă, poate şi din cauza vremii deloc favorabile, dar şi a faptului că sărbătoarea a picat într-o zi lucrătoare.
Însă atunci când vine vorba de mâncare şi băutură gratis, aşa cum s-a oferit şi la Alexandria, tot teleormăneanul, cu mic cu mare este străpuns de un subit “fior patriotic”.
Teleormănenii nu mai par interesaţi de cinstirea eroilor. Puţin peste 150 de persoane au luat parte la manifestarile dedicate Zilei Naţionale a României de la Alexandria. Lumea a început să sosească abia după terminarea ceremoniilor, atunci când municipalitatea a împărţit sărmăluţe şi vin fiert.
În fata statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, 5 dintre parlamentarii teleormăneni, europarlamentarul, Viorica Dăncilă, preoţi, jandarmi, pompieri, oameni politici, elevi, dar şi cetăţenii judeţului.
Primul care a luat cuvântul a fost prefectului judeţului, Liviu Dumitraşcu. În discursul său acesta a precizat faptul că fără ”Mica unire” a reprezentat piatra de hotar în constituirea României moderne.
”Unirea Principatelor a fost o necesitate cerută de toţi românii. În acest spirit, actul de la 24 ianuarie 1859 reprezintă piatra de hotar în constituirea României moderne. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a rămas în conştiinţa poporului român drept un simbol al Unirii şi întemeietorul statului modern”, a spus Dumitraşcu.
Unul dintre cele mai bune discursuri a aparţinut preşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman, Adrian Gâdea. Acesta a îndemnat contracandidaţii politici să lase la o parte divergenţele de opinie şi măcar pentru câteva clipe să se prindă într-o simbolică horă a Unirii.
”Astăzi este una din marile sărbători de suflet a românilor. Unirea Principatelor a fost prima rază de speranţă a unei naţiuni greu încercate de istorie. Ca în fiecare an regăsim bucuria de a ne întâlni în acest loc, conştienţi de faptul că acest lucru ne uneşte şi ne apropie mai presus de diferenţele de opinii politice.
Istoricii spun că la 24 ianuarie 1859, Principatele arătau ca o imensă horă în care toţi românii s-au prins pentru a-şi arăta bucuria. Dacă bucuria lor s-a transmis peste timp, dacă dumneavoastră credeţi în aspiraţiile noastre comune, în unitatea românilor de pretutindeni, mai mult decât în divergenţe şi patimi politice vă invit să dăm chip acestui sens şi să ne prindem într-o simbolică Horă a Unirii”, a spus Adrian Gâdea.
Despre unitate a vorbit şi primarul Alexandriei, Victor Drăguşin.
”Unirea Principatelor Române, cunoscută şi ca Mica Românie reprezintă contopirea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Acest eveniment este strâns legat de copleşitoarea personalitatea a lui Alexandru Ioan Cuza şi de la alegerea sa ca domnitor al ambelor principate. O lucrare care a cerut credinţă, jertfă şi consecvenţă. La ea a luat parte cărturari şi ţărani, preoţi şi militari, oameni politici care în viaţa de zi cu zi aveau interese diferite, dar care în momente de cumpănă se regăseau în spaţiul aceleiaşi limbi, culturi şi sistem de valori.
În zile ca acestea trebuie să ne gândim cu toţii la ceea ce ne uneşte”, a spus primarul Victor Drăguşin.
În ciuda apelurilor la unitate, oamenii politici prezenţi la eveniment au păstrat distanţa unii faţa de alţii, fiind, practic, împărţiţi în două tabere: într-o parte s-au aflat politicienii USL-ului, iar în alta parte, membrii PD-L şi PP-DD.
Tensiunile dintre ”putere” şi ”opoziţie” au luat sfârşit odată cu Hora Unirii. Aceasta i-a surprins pe toţi actorii de pe scena politică teleormăneană mână în mână, alături şi de alexăndrenii de rând.
Ceremonialul dedicat celor 155 de ani de la înfăptuirea Micii Uniri s-a încheiat cu depunerea de coroane.
Adevărata sărbătoare a început abia după terminarea festivităţilor. Mii de sărmăluţe şi pahare cu vin fiert au fost împărţite alexăndrenilor care au ”asistat” la ceremonie.

C. DUMITRACHE