Fără autostrăzi și șosele moderne, ne comparăm cu UE doar la prețul carburanților

Începând cu 1 septembrie 2018, avem cea mai mare scumpire a carburanților dintre statele memebre ale UE, în ultimul an.

O combinație între haosul din sistemul fiscal, supraaccizarea reintrodusă toamna trecută, devalorizarea leului și scumpirea barilului de petrol, la care se adaugă lipsa de reacție a Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică, ne-au adus în această situație.

Așa se face că la benzină, creșterea medie în ultimele 12 luni a fost de 0,43% în zona euro, în timp ce în România a fost de 10%. Dintre cele 28 de țări ale UE, doar Estonia a avut o creștere mai mare, mai precis de 12%. Iar la motorină creșterea a fost și mai mare, de 21%.

S-a ajuns astfel la situația în care benzina și motorina din România să fie mai scumpe decât în țările vecine, iar transportatorii vor prefera să se alimenteze la benzinăriile de peste graniță, așa cum făceau înainte de scoaterea supraaccizei, acum 2-3 ani. La fel vor face și persoanele fizice. Cine pierde într-un astfel de context? Evident că statul. Dar și persoanele fizice ori juridice, dar, mai ales, transportatorii care efectuează doar curse interne, ale căror autovehicule n-au autonomia unui TIR, care cu un plin parcurge mii de kilometri.

S-ar putea ca unii să invoce faptul că prețul benzinei în România (1,235 euro/l) e mai mic decât în Austria (1,297 euro/l) sau Luxemburg (1,278 euro/l). Dar uită să spună că în Austria salariile sunt mai mari de 4 ori decât în România, iar în Luxemburg de 7 ori.

Spuneam mai sus că ANRE nu reacționează corespunzător la evoluția pieții carburanților, mulțumindu-se să respecte Metodologia, adică la fiecare 14 zile calendaristice, în ziua de marți, stabilește prețurile plafon de comercializare cu amănuntul ale benzinei, motorinei și gazului lichefiat și le publică pe pagina de web.

Numai că prețurile sunt stabilite de benzinari și rareori se întâmplă ca ANRE sau Protecția Consumatorilor să verifice formarea prețurilor la pompă. Ceea ce permite acestora să reacționeze diferit în ceea ce privește coroborarea prețului pe burse al petrolului cu prețul la pompă. Când prețul petrolului urcă, aproape instantaneu prețurile la pompă cresc, dar când cotațiile petrolului scad, scăderea prețului la pompă se produce mult mai lent și nu de puține ori nici nu mai are loc, pentru că vine o altă scumpire a materiei prime.

Dar principala cauză a creșterii prețului carburanților a fost și rămâne foamea de bani a Guvernului. După primul semestru al anului 2017, Ministerul Finanțelor Publice a constatat că încasările din accize au scăzut cu 768 milioane de lei și au găsit de cuviință să alinieze taxele la nivelul celor din Uniunea Europeană.

La data respectivă, taxele din România reprezentau 52% din prețul benzinei, respectiv 50% din prețul motorinei, față de media europeană de 62% din prețul benzinei și 57% din prețul motorinei. Ca urmare s-a decis majorarea accizei la benzina fără plumb cu 379,04 lei, aceeași majorare aplicându-se și la motorină.

Asta înseamnă circa 40 de bani/litru de benzină sau motorină, în benzinării, cu posibilitatea ca în unele cazuri să se ajungă la creșteri de 1 leu, având în vedere că fiecare furnizor de combustibil își fixează prețul propriu.

Poate că nemulțumirea oamenilor n-ar fi atât de mare dacă autovehiculele lor ar aluneca pe autostrăzi și șosele ca în Europa Occidentală, cu care ne comparăm doar la prețul carburanților.

Șt. B.