Eveniment: Vizita Domnului Laurenţiu Baciu, Preşedintele LAPAR, în judeţul Teleorman!

Conducerea LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România) a început o campanie naţională de consolidare a asociaţiilor din teritoriu, inclusiv prin primirea de noi membri.
Având în vedere potenţialul major din judeţul Teleorman şi importanţa fundamentală pe care o reprezintă agricultura cât şi toate celelalte sectoare derivate în judeţul nostru, un grup de agricultori teleormăneni au adresat o invitaţie colegială Preşedintelui LAPAR – Domnului Laurenţiu Baciu – el însuşi agricultor cu experienţă din Bacău.
Răspunsul domniei sale a fost prompt. Dl. Baciu a trimis o scrisoare deschisă către toţi fermieri din Teleorman şi a acceptat o întâlnire cu agricultorii noştri la Alexandria, la Restaurantul Mara, la ora 15:30, vineri, 8.11.2013.
Aşa cum rezultă din această scrisoare, se vor discuta problemele care îi apasă pe agricultorii din toată ţara, se vor prezenta soluţii pe care LAPAR le are în lucru pentru a le propune instituţiilor naţionale şi europene, care au puterea de a schimba o situaţie care trenează de multă vreme. Această iniţiativă va fi urmată de alte dezbateri organizate la nivel naţional pentru a atrage atenţia asupra unui sector care este, din păcate, strategic doar în declaraţii dar, de fapt, lipsit de orice politică reală pentru a ridica agricultura şi implicit zonele eminamente agricole, aşa cum este judeţul nostru.
“Stimaţi colegi agricultori din Teleorman,
Am avut onoarea de a primi invitaţia Dumneavoastră.
Această invitaţie mi-a fost adresată, de către cei care împărtăşesc viziunea Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR – asupra agriculturii româneşti şi asupra acţiunilor viitoare necesare la nivel politic şi la nivel de asociaţii, pentru a transforma acest sector neglijat şi batjocorit de 24 ani, în cel mai performant sector din România.
Ţara noastră ne oferă de toate şi avem obligaţia ca cetăţeni români, ca cetăţeni europeni, de a transforma acest dar primit de la Dumnezeu, în bunăstare pentru noi şi pentru generaţiile care ne vor urma.
Avem posibilitatea de a ne ridica, în orice clasament european, de pe ultimele locuri, pe primele locuri.
Avem pământ fertil, avem climat prielnic, avem apă, avem inteligenţă, avem cunoştinţe şi avem dorinţa de a face.
Şi nu în ultimul rând, iubim această ţară şi avem un vis: nu mai vrem ca copiii noştri să plece din România. Vrem ca românii adulţi să fie aici în anul 2030, să muncească în ţara lor, să se nască alţi români aici, care să fie demni şi care să trăiască ca toţi ceilalţi cetăţeni din această mare familie, Europa. Mai mult, vrem ca alţi europeni să vină la noi în ţară. Să ne ajute la tot ce trebuie făcut, că avem multe de făcut. Oricum, pământul românesc şi ţara românească vor rămâne tot aici!
De la aceste dorinţe puternice, la fapte reale, la realizări pe care le vom îndeplini, drumul este lung şi dificil. Dar nu imposibil! O putem face. O putem face împreună şi trebuie să o facem. Dacă nu vom pune împreună energiile, curajul, pasiunea, disponibilitatea pentru tot ceea ce avem de făcut, dacă ne vom retrage fiecare în lumea lui, copiii noştri, nepoţii noştri, generaţiile viitoare, ne vor judeca ca fiind o generaţie de laşi. Şi istoria nu ne va ierta!
Avem multe de rezolvat şi încerc să le condensez în câteva rânduri:
1) Vrem o nouă Lege pentru Certificatele de Depozit. Vrem ca această lege să fie o adevărată protecţie pentru agricultori mai mici sau mai mari, care să îi pună la adăpost de speculaţia internaţională. Nu mai vrem să fim plătiţi ca sclavii din Alabama, din secolul XIX! Vrem preţurile pe care le primesc colegii noştri din Europa!
2) Vrem mai mulţi bani pentru agricultură. Fără capital, degeaba ne amăgim că vom fi competitivi. Este o glumă proastă! Este o minciună. Este o iluzie care ne va găsi bătrâni, dar tot săraci şi care ne va obliga să îndurăm în fiecare an suferinţa, fără să adunăm capital. Fără capital nu vom putea oferi un viitor mai bun celor ce ne vor urma. Vrem ca Europa să şteargă din politica comunitară ideea că este interzis “ajutorul de stat”. Dar depinde! Dacă statul protejează populaţia lui, reprezintă ajutor de stat? Francezul primeşte subvenţie 450 euro/ha, noi 140 euro/ha. Cine primeşte ajutorul de stat, românul sau francezul? Nu avem nimic cu colegii din Franţa, dar dacă şi noi suntem cu ei, dacă ţara noastră este interesantă pentru stabilitatea şi siguranţa europeană şi noi avem dreptul de a concura în aceeaşi piaţă, cu aceleaşi reguli.
Nu putem accepta ideea că noi primim mai puţin pentru că avem costul forţei de muncă mai mic. Adică singura noastră şansă este de fi concurenţi pe spinarea unui popor prost plătit? Aceasta este Europa vizată? Aceasta este Europa cu şanse egale?
3) Vrem ca guvernele noastre, cel de acum şi cele care vor urma, să înţeleagă odată că nu putem complica procedurile care alungă intrarea de capital. Nu putem suporta că nu absorbim fondurile europene doar pentru că unii cred că toată lumea fură şi creăm proceduri de control imposibil de urmat şi care încetinesc ritmul de absorbţie şi implicit ritmul de dezvoltare. Vrem rapid ca Ministerul Agriculturii să facă o strategie clară, vrem rapid să ştim unde suntem şi unde trebuie să fim în anul 2030 şi care sunt paşii ce îi vom urma. Și vrem să împărtăşim drumul. Nu vrem să fie confundate sumele care se dovedesc ajutoare sociale cu sumele care sunt necesare pentru investiţiile profitabile. Nu mai vrem să înghiţim strategii făcute fără implicarea noastră.
4) Vrem un sistem bancar potrivit pentru meseria noastră. Ne-am săturat să fim la mâna unor finanţişti escroci, care ne vând produsele cu costuri financiare de cămătar. Suntem sătui de a fi consideraţi” Ţărani proşti!”. Noi suntem începutul! Fără noi, restul nu contează, nu are cum!
5) Vrem şcoli, vrem cercetare, vrem infrastructură care face dezvoltarea durabilă.
6) Vrem un plan de investiţii naţionale pentru zonele rurale. Vrem fabrici de procesare. Vrem industria care produce lucrurile de care avem nevoie. Nu putem aştepta să vină din Germania sau Italia o garnitură pentru un tractor. Vrem să o cumpărăm de aici. Aici, la noi, în ţara noastră. Vrem ca muncitorul care face această garnitură să vorbească ardeleneşte, moldoveneşte….să vorbească ca noi!
7) Vrem o politică onestă şi vrem să avem dreptul să o monitorizăm!
Pentru toate acestea avem nevoie unii de ceilalţi. Avem nevoie de o organizaţie puternică, cu resurse care ne vor permite să luptăm, la orice nivel: de la Camerele Agricole locale, la Bucureşti şi până la Bruxelles. 3
Pentru asta, pe data de 8 noiembrie 2013, orele 1530, la restaurantul Mara din Alexandria, voi fi cu voi.
Pentru a dezbate aceste probleme, pentru a ne cunoaşte, pentru a strânge rândurile şi pentru a face ca şi judeţul Teleorman să fie un judeţ bogat, cu fermieri bogaţi, cu săteni bogaţi, cu o speranţă că va fi mai bine şi în Teleorman, nu doar în Spania, Italia sau alte state.
Vă aştept alături de noi in LAPAR şi până atunci vă doresc spor la muncă!

Laurenţiu BACIU
Preşedintele LAPAR”