Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă

Se spune că atunci când a făcut lumea, Dumnezeu a pus pe pământul unde avea să se nască poporul român munți și păduri, ape cristaline și câmpii roditoare, într-o margine Dunărea iar în alta marea. Iar sub pământ toate comorile lumii. Uimit, Sfântul Petre, l-a tras de de mânecă și i-a zis: Doamne, prea multe le-ai dat la românii ăștia! N-or să-și mai dorească Raiul. La care Dumnezeu i-a răspuns calm: Stai liniștit, Petre! Să vezi ce conducători le dau…

Greva minerilor din Valea Jiului a readus în discuție cea mai mare provocare economică cu care se confruntă Europa în următorii 30 de ani. Este vorba despre Pactul Verde European – Green Deal, prin care Europa să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, până în anul 2050. Asta înseamnă că tranziția energetică se va face, în principal, prin renunțarea la folosirea cărbunelui pentru producerea energiei electrice.

Cu doar câteva zile în urmă, Frans Timmermans, prim vicepreședinte al Comisiei Europene a cântat prohodul cărbunelui: „Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă. S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta şi amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui.”

În cadrul intervenției sale, liderul european s-a adresat direct țării noastre: „România ar trebui să vină în curând cu un plan de renunțare totală la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie, întrucât această resursă nu are nici un viitor.”

Dacă nu mai există un viitor pentru cărbune, trebuie să existe un viitor pentru mineri și pentru cei care lucrează pe orizontală în domeniul energiei electrice produsă pe bază de cărbune.

„Sper că România va veni în curând cu un plan de renunţare totală la cărbune şi modul cum să facă asta şi vă asigur că noi, la Comisia Europeană, vom fi de partea României pentru a putea face ca acest lucru să se întâmple”, a mai spus Frans Timmermans.

Mina de grafit din Gorj, parte a rezolvării problemei

În urmă cu 11 ani, doi cercetători de la Universitatea din Manchester au luat premiul Nobel pentru descoperirea grafenului, un material revoluționar.

De 200 de ori mai puternic decât oțelul, de câteva ori mai bun conductor electric decât cuprul, cu proprietăți optice unice și cu posibilități de miniaturizare incredibile. Într-o foiță cu grosimea de 1 mm sunt nu mai puțin de 3 milioane de foițe formate din atomi de carbon dispuși într-o rețea bidimensională. Un metru pătrat dintr-o astfel de foiță cântărește doar 0,007 grame, dar poate susține o greutate de 4 kilograme.

Socotit materialul revoluționar al secolului XXI, în plină epocă a decarbonificării, grafenul își găsește utilizări în domeniul IT și electronică, al medicinei, industriei auto și aeronauticii, în industria militară și în construcții.

Grafenul va revoluționa și industria energetică, pentru că este cel mai bun conductor de electricitate și căldură. Deja el a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate mult mai rapide, la construcția de panouri solare mult mai eficiente, dar mai ieftine cu peste 52% decât cele mai moderne existente pe piață. Iar o baterie cu grafen se încarcă de 5 ori mai repede decât cele actuale și stochează cu 45% mai multă energie.

România, cea numită metaforic și Grădina Maicii Domnului, a fost binecuvântată de Dumnezeu, care a pus în pântecul ei, pe lângă alte bogății, și câteva depozite de grafit, care pot atrage investitori, separarea grafenului fiind un proces industrial complex, care necesită mulți bani, pe care deocamdată România nu-i are. Dar îi poate avea, pentru că Uniunea Europeană va investi 250 de miliarde de euro anual pentru a se ajunge până în 2050 la toate obiectivele din Green Deal. Important este ca guvernele României să fie în stare să atragă ce ni se cuvine și să folosească din plin această oportunitate.

Deși revenirea în actualitate a depozitelor de grafit s-ar putea să le dea idei și să ne trezim că alții vor beneficia de bogățiile noastre, așa cum s-a mai întâmplat. Doamne ferește!

Carmen ROBESCU