Direcţiile de sănătate publică judeţene şi casele de asigurări de sănătate judeţene vor dispărea în următoarele zile

Joia trecută a apărut pe surse prima ştire în legătură cu solicitarea premierului Victor Ponta, adresată tuturor miniştrilor din cabinet, de a prezenta în perioada următoare propuneri pentru reducerea cu 15% a cheltuielilor cu personalul şi a celor pentru bunuri şi servicii.
Duminică seara (10 martie 2013 n.r.), Victor Ponta a confirmat ştirea, spunând că reducerea cu 15% a cheltuielilor la nivelul ministerelor şi autorităţilor centrale presupune atât economii la achiziţionarea de bunuri şi servicii, cât şi diminuări de posturi „ocupate inutil” şi poate fi operată deoarece în 2010 şi 2011, când în alte sectoare de activitate se făceau disponibilizări, în ministere şi autorităţi centrale sau direcţii judeţene deconcentrate au fost angajaţi mulţi oameni. Şi nu pe criterii de competenţă, ci din raţiuni politice, adăugăm noi.
Primul care a reacţionat practic la solicitarea premierului a fost ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, care a declarat luni, la Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, că anul 2013 va fi anul marilor schimbări în sănătate, între care şi desfiinţarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi caselor de asigurări de sănătate judeţene. Potrivit declaraţiilor ministrului, desfiinţarea acestora va fi făcută „în următoarele zile”.
Eugen Nicolaescu a mai precizat că această măsură se înscrie în demersurile sale pentru reducerea cheltuielilor din minister, aşa cum a solicitat premierul.
Se pare că măsura n-a fost luată „pe genunchi” pentru că există deja un plan de transformare a celor 40 de case de asigurări de sănătate şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene în instituţii regionale cu acelaşi profit. Deci vom avea 8 direcţii regionale de sănătate publică şi 8 case regionale de asigurări de sănătate.
Hotnews precizează că 35% din personalul actual al celor două categorii de instituţii va fi transferat la consiliile judeţene care au spitale în subordine iar 20% dintre angajaţi vor asigura funcţionarea celor 8 case regionale de asigurări de sănătate şi 8 direcţii regionale de sănătate publică, restul angajaţilor, circa 1000 de persoane, trebuind să-şi caute un alt loc de muncă.
Banii economisiţi în urma punerii în aplicare a acestor măsuri vor fi alocaţi programelor naţionale de sănătate. Şi se pare că nu vor fi puţini, în condiţiile în care se vor realiza economii de 25% la achiziţionarea de bunuri şi servicii şi de 35% la cheltuielile de personal.
Deşi se aud deja voci care critică măsura, specialiştii în management sanitar o susţin, pentru că, spun ei, adevărata bubă a sistemului sanitar nu sunt spitalele, ci tocmai sistemul administrativ stufos şi ineficient, incompetent şi birocratic, bazat pe nepotism şi relaţii politice.

Şt. B.