Dacă USL moare din motive minore, nu merita să câştige alegerile

Toată lumea e obligată de realitate să recunoască faptul că Uniunea Social Liberală e cea mai mare construcţie politică de după 1989. Megasuccesul electoral de la locale, dar, mai ales, de la parlamentare, e cea mai bună dovadă în acest sens.
Uniunea Social Liberală şi-a spulberat principalii adversari, PDL şi Traian Băsescu, pentru că a avut un mesaj coerent iar Victor Ponta şi Crin Antonescu comunicau permanent între ei şi apoi fiecare cu publicul, vorbind despre aceleaşi lucruri, în acelaşi mod şi pe aceeaşi tonalitate.
După 9 decembrie lucrurile au început să şchioapete, culminând cu scandalul Roşca Stănescu, care era cât p-aici să rupă USL. De ce s-a ajuns aici? Dintr-un motiv foarte simplu. Miza nu mai este Traian Băsescu şi PDL, ci guvernarea. Mai precis, buna guvernare. Iar aşa cum era de aşteptat, având asigurată şefia Guvernului prin protocol, PSD a luat caimacul în ceea ce priveşte repartizarea portofoliilor ministeriale. În aceste condiţii, politicile proprii diferite au început să se manifeste iar lipsa de comunicare în interiorul alianţei a adus contradicţiile în atenţia publicului, mass media exploatând la maximum fiecare zvon venit dinspre USL, pentru că Traian Băsescu şi opoziţia au încetat să mai producă ştiri.
La politicile doctrinar diferite s-au adăugat ca un catalizator de reacţie mizele electorale diferite. Pentru PNL miza principală o reprezintă o reprezintă alegerile prezidenţiale din toamna anului 2014, iar pentru PSD importante sunt alegerile parlamentare din 2016, al căror rezultat depinde de rezultatele Cabinetului Ponta. Alegerile pentru Parlamentul European nu mai reprezintă o miză comună, cele două entităţi care compun USL, Alianţa de centru-stânga, formată din PSD şi UNPR, şi cea de centru-dreapta, compusă din PNL şi PC, intrând separat în competiţia electorală.
Neavând poziţia de vioara întâi în guvernare, liberalii menţin presiunea suspendării asupra lui Băsescu, atât în acţiunea politică, cât şi în discursul politic. De cealaltă parte, PSD e preocupat de buna guvernare, care i-ar aduce puncte importante, iar în acest sens consideră coabitarea Ponta-Băsescu o garanţie a succesului acestui demers.
Ultimele sondaje arată că există un nucleu dur, dar mai puţin numeros, care consideră suspendarea lui Traian Băsescu singura cale pentru instaurarea adevăratei democraţii în România, pentru reducerea corupţiei şi revigorarea economică a ţării.
Mai există un procent nesemnificativ care ar dori restauraţia, adică revenirea lui Traian Băsescu la butoane. Dar şansele ca acest lucru să se întâmple sunt minime, pentru că actualul preşedinte a pierdut puterea, la propriu şi la figurat, nemaiavând sprijinul politic necesar, iar o bună parte a instituţiilor de forţă nu-l mai ascultă orbeşte ca până mai deunăzi.
Cei mai mulţi dintre români acceptă coabitarea cu gândul că USL va avea astfel liniştea necesară pentru a-şi îndeplini promisiunile din campania electorală. Iar asta ar trebui să le dea de gândit celor din USL, fie că sunt liberali, fie că sunt social-democraţi.
Dispariţia lui Traian Băsescu din prim planul politicii româneşti, el nemaifiind considerat principalul vinovat de relele care se întâmplă în vreme ce Ponta conduce Guvernul iar Antonescu e al doilea om în stat, a lăsat USL fără principala ţintă. Cei doi lideri ai USL nu trebuie să uite că odată cu puterea, Traian Băsescu a pierdut şi răspunderea politică pentru ceea ce se întâmplă la ora actuală în România. Iar conflictul cu Băsescu nu trebuie mutat în USL.
Când cetăţenii au votat împotriva lui Traian Băsescu şi Partidului Democrat Liberal, ei şi-au transferat capitalul de încredere către USL. Iar acum aşteaptă o bună guvernare de la Ponta. Iar în spatele lui Ponta e PSD. Asta explică reacţia dură a social-democraţilor în cazul Roşca Stănescu, când PNL, prin crearea unei alte majorităţi în Senat, a făcut opoziţie faţă de Cabinetul Ponta.
Mai mult, stenogramele şedinţei conducerii PNL arată că unii dintre liberali fac opoziţie chiar în Guvern şi nu se dau în lături să boicoteze Executivul dacă măsurile propuse ar putea să-i aducă avantaje electorale lui Ponta.
Mariana Câmpeanu spunea că ea munceşte să implementeze anumite măsuri iar Ponta culege roadele, iar Chiţoiu spune că n-a aprobat impozitarea salariilor mari ale bugetarilor pentru ca PSD să nu crească în sondaje. Aşa că PSD a fost obligat să reacţioneze dur în cazul Roşca Stănescu şi se părea că acesta este începutul sfârşitului pentru USL, ceea ce ar fi confirmat genialul vers al unui poet maghiar, care spune: „Ce mică-i moartea marilor idei”.
Dar USL n-a murit în urma acestui scandal minor, faţă de ceea ce poate şi trebuie să facă uniunea pentru românii care şi-au pus nădejdea în ea şi în reprezentanţii săi la vârf.
Acum, când lucrurile s-au calmat, Victor Ponta şi Crin Antonescu trebuie să găsească cele mai eficiente căi de comunicare interpersonală, dar şi între entităţile care compun USL, astfel încât programul de guvernare al USL să nu rămână doar o momeală electorală, aducătoare de voturi. Altfel, cei doi lideri vor intra şi ei în galeria păpuşarilor politici care au făcut ca România să nu mai aibă prezent şi nici viitor.

C.O.