Ce face Fiscul când n-are ce face

Ce face Fiscul când n-are ce face? Se bagă-n seamă şi trimite „informări” către agenţii economici. Informări, după mintea lor, că de fapt ceea ce primeşte agentul economic e o somaţie mascată, care nu face altceva decât să jignească pe contribuabilii cinstiţi, care respectă legea şi Codul Fiscal, şi îşi plătesc conştiincios dările către bugetul de stat.
Tot circul începe cu titlul şi cu prima frază. În aceasta, administratorul firmei este informat că printr-un proces aleatoriu campania sa a fost desemnată să fie supusă unei eventuale analize de risc. Numai că „titlul” este total impersonal şi este la fel de valabil pentru orice „doamnă” sau „domn”, „administrator/director” din ţară. Cu atât mai mult cu cât nu se aminteşte nicăieri denumirea companiei sau a societăţii comerciale.
Cei câţiva agenţi economici care ne-au sesizat acest aspect nu fac decât să confirme faptul că e vorba de o încercare a Fiscului de a creşte încasările la buget prin arătarea pisicii unui „eventual” control, mizându-se că cel puţin o parte dintre contribuabili îşi vor pune în ordine relaţia cu Fiscul.
Speranţe deşarte, pentru că cei care-şi fac de cap de ani de zile, marii evazionişti şi firmele protejate (cu datorii eşalonate şi chiar şterse) nu vor da, în nici un caz, năvală la Trezorerie.
Aceste informări semnate „DGSC – Serviciul asistenţă contribuabili” nu sunt altceva decât pierdere de timp şi cheltuirea de pomană a banilor de la buget, pentru ca sunt sute de mii de plicuri să ajungă la agenţii economici din toată ţara.
Hai să facem o socoteală simplă! În România sunt, la ora actuală, în jur de 650.000 de agenţi economici cu personalitate juridică şi aproape 300.000 de persoane fizice care desfăşoară diverse activităţi economice. În total, circa 950.000 de plicuri poştale, dacă, aşa cum se zvoneşte, asemenea „informări” au ajuns la toţi agenţii economici. O trimitere poştală prin Unitatea de Imprimare rapidă de Râmnicu Vâlcea costă circa 4,14 lei, deci fiscul a cheltuit cu trimiterea prin poştă a acestor scrisori circa 3.933.000 lei, adică aproape 900.000 de euro, adică exact 1285 de salarii minime pe economie sau acelaşi număr de pensii medii.
Dacă vrea încasări la buget, Fiscul trebuie să se aplece mai mult asupra şmecherilor, despre care aminteam mai înainte, a celor care n-ar fi fost nimic dacă n-ar fi existat afacerile cu bani publici şi protecţia politică.
Cei care au fost corecţi de-a lungul anilor ar trebui trataţi prevenitor când ajung într-un impas financiar, nu cei care au jefuit statul şi au sărăcit bugetul.
Acesta este probabil motivul pentru care unii agenţi economici corecţi se simt jigniţi când sunt trataţi la fel ca marii evazionişti şi profitori ai apartenenţei la cercuri de interese politice.

Şt. B.