Category Archives: Social – Economic

Bruxelles-ul impune României unificarea AFIR și APIA!

De ceva vreme se tot vorbește de posibila unificare a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) într-o singură Agenție, în ultimii doi ani autoritățile de la Bruxelles solicitând României rezolvarea acestei probleme. În acest început de an, autoritățile de la Bruxelles au reluat solicitarea către

Doar 12 locuri de muncă oferite de primăriile și instituțiile publice teleormănene

În această lună, unitățile administrativ teritoriale și instituțiile publice teleormănene oferă celor interesați un număr mult mai restrâns de locuri de muncă comparativ cu luna februarie din anii precedenți. Cele 12 posturi vacante puse la dispoziția teleormănenilor aflați în căutarea de locuri de muncă pot fi ocupate în urma concursurilor organizate de primării și instituțiile

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Alexandria * O mare familie, cu 12.000 de membri

Urmând pilda înaintaşilor, strădania acestora de a mai pune o cărămidă ,,la temelia casei noastre’’ am păşit deja sub bune auspicii în a doua parte a trimestrului I din 2020. An de an asociaţia noastră, prin rezultatele pozitive obţinute pentru întrajutorarea oamenilor, a trecut cu bine proba timpului. O dovadă concludentă este faptul că pensionarii

Repere teleormănene: „Zeița” de la Vitănești

„Zeița” de la Vitănești este o statuetă antropomorfă feminină, care poate fi datată la începutul mileniului 4 î.Hr. A fost descoperită într-una dintre campaniile de cercetări arheologice desfăşurată pe tell-ul eneolitic gumelniţean „Măgurice”, de la Vităneşti, jud. Teleorman. Se afla în zona unei locuinţe incendiate, a cărei cercetare a fost începută încă de anul 2008

Proiect colosal, lăsat baltă în Teleorman

În anul 2007, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, județul Teleorman câștiga un proiect uriaș pentru extinderea și reabilitarea rețelelor de apă și sistemului de canalizare în orașele Alexandria, Turnu Măgurele, Roșiorii de Vede, Videle și Zimnicea. Ce s-a ales de acest proiect? Suntem în anul 2020, iar datele din aceste localități arată că nici

Peste 8000 de teleormăneni şi-au găsit un loc de muncă în anul 2019

În anul 2019, ca urmare a implementării Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, prin intermediul AJOFM Teleorman au fost încadrate în muncă 8.051 persoane, dintre care 3.759 femei. Din totalul persoanelor ocupate până la data de referință, 4.066 au peste 45 de ani, 1.645 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani,

Repere teleormănene: Marama din comuna Salcia

Această maramă care face parte din patrimoniul etnografic al Muzeului Județean Teleorman, colecția de port popular, provine din comuna Salcia și dateazã din perioada 1901-1925. Ea a fost achiziționatã de muzeu în anul 1979, fãrã a se cunoaște numele persoanei care a lucrat-o. Marama sau ștergarul de cap este o piesã componentã a costumului femeiesc

ATENȚIONARE! Apa de la izvorul de peste râul Vedea NU este POTABILĂ

Apa izvorului din zona Pasarelă de peste Râul Vedea nu este potabilă. Aceasta este infestată cu Clorsidria, o bacterie periculoasă. Pentru a preveni îmbolnăvirile, autoritățile au amplasat în zonă un indicator de avertizare cu privire la pericolul pe care consumul de apă contaminată îl reprezintă pentru sanătate. Apa de la robinet conţine nitraţi care ne

Chestionar pentru produsul turistic transfrontalier „Drumul Memoriei”

Pe site-ul Primăriei Municipiului Turnu Măgurele este propus un sondaj care examinează punctele de vedere ale părților interesate în procesul de elaborare a unei strategii comune de marketing pentru promovarea zonei Pleven- Turnu Măgurele ca destinație turistică atractivă. Strategia este dezvoltată în cadrul proiectului ROBG-397 „Drumul memoriei: produse turistice transfrontaliere durabile pentru parcul memorial Grivitsa

Repere teleormănene: Lada de zestre

Din patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman face parte un obiect deosebit: o ladă de zestre. Lada de zeste datează din anul 1932, după cum se poate observa din inscripţia de pe suprafaţa piesei și provine din comuna Nicolae Bălcescu (fostă Vodă Carol) a judeţului Teleorman, de la un anume Leon Ion, intrând în patrimoniul etnografic al