Cătălina Ştefănescu îşi leagă numele de o lege impusă de realitate

Deşi tânără şi aflată la primul ei mandat, Cătălina Ştefănescu, unul dintre reprezentanţii Teleormanului în Camera Deputaţilor, reuşeşte o performanţă pe care n-au realizat-o nici unul dintre reprezentanţii Teleormanului în Parlament, de-a lungul timpului. Marţi, 4 februarie 2014, Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților a aprobat, cu 20 de voturi pentru şi două abţineri, Legea practicii pentru elevi şi studenţi, un act normativ care porneşte de la o realitate românească dură: 57% dintre cei cu studii superioare nu își pot găsi un loc de muncă după absolvire, pe motiv că n-au experienţă.
Propunerea Cătălinei Ștefănescu vine cu multe noutăţi faţă de Legea 258/2007, care guvernează în prezent practica elevilor şi studenţilor, cea mai importantă fiind introducerea „contractului individual de practică” în locul vechii convenţii de practică, ceea ce va oferi o mai mare accesibilitate a agenţilor economici de a participa la programele de practică şi va încuraja relaţia directă dintre elev/student şi angajator, păstrând în acelaşi timp dreptul unităţilor de învăţământ de a verifica respectarea condiţiilor de calitate.
Prin flexibilizarea programului de practică, studenţii şi elevii vor negocia cu agenţii economici programe de practică ce le vor permite să-şi urmeze cursurile şi să-şi susţină examenele, iar prin prelungirea acestora pe durata întregului an şcolar se va asigura continuitatea relaţiei dintre practicant şi angajator, fapt care va creşte şansa tânărului absolvent de a obţine un loc de muncă în firma la care a făcut practică.
O noutate absolută o reprezintă introducerea „stagiului preliminar de practică” , care se organizează în cadrul unităţii de învăţământ şi în urma căruia viitorii practicanţi vor fi orientaţi către domeniul în care pot performa cel mai bine.
La finalul stagiului integral de practică, unităţile de învăţământ vor elibera un certificat de practică, care va atesta că absolvenţii au o experienţă anterioară şi îi va ajuta să se angajeze mai uşor.
Pentru asigurarea calităţii practicii, un coordonator de practică nu va putea avea sub observaţie mai mult de 4 elevi sau studenţi.
Proiectul legislativ al Cătălinei Ştefănescu clarifică şi raportul dintre conceptul de practică şi cel de muncă. Astfel, activitatea practică va fi exclusă total din categoria raporturilor de muncă, stabilindu-se în schimb trei categorii de activitate practică. Activitate educativă, în care studentul sau elevul se familiarizează cu cerinţele teoretice ale profesiei pe care şi-a ales-o; prestaţia în vederea formării profesionale, adică activităţi practice efective, care va fi remunerată în mod obligatoriu cu cel puţin 80% din valoarea salariului minim pe economie şi voluntariatul, în cadrul căruia studentul sau elevul desfăşoară activităţi practice suplimentare, di iniţiativă personală şi în afara programului stabilit prin contract.
Pentru a creşte interesul agenţilor de a se implica în acest proces de formare a viitorilor specialişti, aceştia vor fi stimulaţi fără a creşte cheltuielile de la bugetul de stat.
Astfel se va menţine cota de 5% acordată de Ministerul Educaţiei pentru studenţii şi elevii aflaţi în practică, dar aceasta se va acorda numai pentru perioada în care practica e considerată activitate educativă.
În cazul în care practica devine prestaţie în scopul formării profesionale, angajatorii vor primi o primă financiară care va acoperi impozitul aferent remuneraţiei negociate cu practicantul
O platformă online de promovare a practicii va fi administrată de Ministerul Educaţiei.
Urmează ca legea Cătălinei Ştefănescu să fie votată în Camera Deputaţilor, după care va intra în dezbaterea Senatului, care este cameră decizională în acest caz.

Şt. B.