Casa Județeană de Asigurări de Sănătate: 20 de ani de activitate a CNAS

Anul acesta, alături de centenarul Marii Uniri, CNAS marchează și 20 de ani de activitate, în luna decembrie 1998 având loc prima ședință a Consiliului de Administrație.

Înființarea instituției a fost prevăzută în Legea 145/1997, iar CNAS și-a început efectiv activitatea la 1 ianuarie 1999, după un an de pregătire a structurilor funcționale necesare.

Se prelua astfel cea mai mare parte a finanțării unui sistem sanitar instabil, care amenința să se dezintegreze, deoarece vechile mecanisme nu mai funcționau, dar nici nu apăruseră noile structuri adaptate economiei de piață. CNAS avea misiunea de a pune în practică concepte precum principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor sau dreptul alegerii libere de către asiguraţi a medicului, a unităţii sanitare şi a casei de asigurări de sănătate. Totodată, prin separarea finanțatorului de deținătorii instituționali de structuri sanitare, se creau bazele unui tratament echitabil al tuturor categoriilor de parteneri contractuali.

Chiar și la o analiză sumară se poate observa că în cei 20 de ani de activitate, CNAS a înregistrat progrese semnificative în acoperirea nevoilor de sănătate ale populației.

Dacă în primul an de funcționare instituția dispunea de sub un miliard de euro pentru medicamente, dispozitive și servicii medicale, la ora actuală bugetul anual este de peste 7 miliarde euro. Putem spune că instituția a ajuns la vârsta maturității, iar evoluția a fost exponențială în aceste două decenii. Chiar dacă bugetul este încă insuficient în comparație cu nevoile de servicii de sănătate din România, saltul este uriaș, cu atât mai mult cu cât această creștere de finanțare anuală a sistemului de sănătate din România este cu mult peste creșterea economică a țării din ultimele două decenii.

Furnizarea medicamentelor, dispozitivelor și serviciilor medicale necesare celor peste 17 milioane de persoane asigurate din România se efectuează de cei peste 25.000 de furnizori aflați în contract cu cele 43 de case de asigurări de sănătate din subordinea CNAS (10.148 cabinete de medicină primară, 3.164 cabinete de medicină clinică clinică de specialitate din ambulatoriu, 1.287 furnizori de servicii paraclinice, 3.151 cabinete de medicină dentară, 663 spitale, 3.870 farmacii, 2.582 furnizori de dispozitive medicale, 575 unități de medicină fizică și de reabilitare etc).

La momentul debutului, instituția nu derula niciun program național de sănătate, nu acoperea financiar concediile și indemnizațiile medicale, iar posibilitatea dezvoltării unui sistem informatic părea un deziderat greu de atins.

La ora actuală, CNAS a reușit să dezvolte și are în plan extinderea sistemului informatic, rambursează concediile și indemnizațiile medicale și are în derulare 14 programe naționale de sănătate, finanțarea tratamentelor asigurate în cadrul unora dintre acestea crescând de peste 150 de ori în interval de un deceniu.

Numai pe parcursul ultimului an de activitate, CNAS a introdus pe listele de compensare zeci de medicamente noi, pentru tratarea unor afecțiuni grave, a creat noi mecanisme de stimulare a depistării bolilor oncologice, a extins tratamentul fără interferon al hepatitei cronice virale C și a început să finanțeze un nou tip de servicii medicale, cele în scop diagnostic-caz.

Printre cele mai recente dezvoltări ale programelor naționale se numără introducerea senzorilor electronici de măsurare continuă a glicemiei și a pompelor automatizate de insulină pentru bolnavii de diabet, iar pentru bolnavii cu amiotrofie spinală, începerea finanțării și asigurării efective a tratamentului cu un medicament de ultimă generație care dă speranțe la o viață normală tuturor pacienților afectați.

CNAS își va continua și în viitor misiunea de principal finanțator al serviciilor de sănătate din România, centrându-și activitatea pe necesitatea de a răspunde optim nevoilor reale ale persoanelor asigurate, pe creșterea calității acestor servicii, pe modernizarea și informatizarea sistemului sanitar. Instituția intenționează totodată să pună un accent mai mare pe prevenirea și depistarea precoce a îmbolnăvirilor, ca modalitate de minimizare a pierderilor evitabile de vieți omenești și de ani activi, precum și a costurilor sociale asociate, dar și de maximizare a eficienței utilizării fondurilor de care dispune sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Cornelia RĂDULESCU