Când participarea la vot e slabă capacitatea organizatorică şi puterea de convingere sunt decisive

Luni, Vasile Blaga, recunoştea încruntat că PDL a obţinut rezultate catastrofale la alegerile parţiale din 3 februarie şi punea asta mai mult pe votul inerţial acordat câştigătorului la precedentele scrutine şi mai puţin pe slăbiciunile evidente ale partidului pe care-l conduce. Chipurile, de aceea a pierdut PDL în toată ţara, alegerile parţiale.
Se spune că adevăraţii luptători se trezesc din pumni şi apoi se duc peste adversar cu o ploaie de lovituri, încercând să recupereze terenul pierdut. PDL se comportă ca un boxer de duzină, făcut knock-doawn de două ori şi care bate în retragere ca să nu mai fie numărat încă o dată şi să iasă din ring.
Dacă la alegerile locale şi parlamentare PDL s-a ascuns sub tricoul unor alianţe conjuncturale sau strategice (vezi ARD), la alegerile parţiale de duminica trecută, PDL a scos de la naftalină maieul portocaliu, cu trandafirul pe piept, dar, după cum s-a văzut, asta nu i-a mai folosit la nimic. Pentru că, pur şi simplu, în conştiinţa publică a rămas PDL-ul arogant şi cinic al triumviratului Băsescu-Boc-Udrea. Iar încercarea lui Blaga de a întoarce mortul de la groapă nu are nicio şansă de succes, atâta vreme cât Cristian Preda e preocupat de soarta dreptei româneşti, în general, iar Elena Udrea îl reevaluează pe Tăriceanu şi aşteaptă cu nerăbdare ruperea PNL şi, de ce nu, desprinderea din PDL a „aripii reformatoare”, în fruntea căreia s-ar putea instala ca o Jeanne d’Arc a dreptei româneşti.
Alegerile parţiale din Teleorman şi nu numai au pus în evidenţă această stare abulică în care se află PDL, care n-a reuşit să-şi mobilizeze nucleul dur de alegători şi simpatizanţi şi nici măcar militanţii.
Era evident faptul că după un an cu alegeri locale, referendum şi alegeri parlamentare, electoratul era obosit şi mai puţin dispus să meargă din nou la urne. Aşa că la fel de evident era faptul că totul va depinde de capacitatea organizatorică a fiecărei formaţiuni politice, de implicarea liderilor locali şi a militanţilor fiecărui partid.
În Teleorman, la ora desfăşurării alegerilor parţiale erau înscrişi pe listele electorale permanente 297.731 de cetăţeni cu drept de vot, din care 118.324 s-au prezentat la urne, iar pentru 7310 s-au folosit urnele speciale, iar 3096 au votat pe listele suplimentare.
Dintre aceştia, 103.879 (81%) au votat pentru reprezentantul USL, Adrian Ionuţ Gîdea, 16.952 (12,9%) pentru Constantin Amarie, reprezentantul PDL şi 6231 (4,9%) pentru Tudor Neagu de la PPDD.
O scurtă istorie a rezultatelor obţinute de PDL la alegerile pentru preşedinţia Consiliului Judeţean relevă faptul că la scrutinul din 3 februarie 2012, democrat liberalii au obţinut cel mai slab rezultat din ultimele două legislative.
În 2008, prin întinerirea conducerii organizaţiei şi aducerea în faţă a unor oameni noi, PDL a strâns 40.000 de voturi la alegerile locale şi 50.000 la alegerile parlamentare, iar la localele din 2012 PDL a fost votat de 49.000 de teleormăneni, deşi se afla în cădere liberă, după ce Cabinetul Ungureanu fusese debarcat după moţiunea de cenzură introdusă de opoziţia de atunci. În concluzie, PDL a câştigat între 2008 şi 2012 6000 de voturi în Teleorman, cu toate greşelile guvernărilor Boc şi a scurtului mandat al lui Ungureanu.
Aflat de opt luni în opoziţie, era de aşteptat ca PDL să-şi strângă rândurile şi să vâneze greşelile noii puteri pentru a-şi spori capitalul electoral. Nu s-a întâmplat asta, ba, dimpotrivă, disensiunile dintre diversele grupări care se declanşaseră în timpul guvernării, s-au adâncit, atât la nivel central, cât şi în plan local.
La Teleorman, conducerea a fost schimbată cu numai câteva săptămâni înainte de alegerile parţiale, iar rezultatele s-au văzut după numărarea voturilor.
Scriam în urmă cu două săptămâni că vizita în Teleorman a lui Stolojan şi Fluture, în sprijinul electoral al democrat-liberalilor din judeţ nu e altceva decât o încercare de a întoarce mortul de la groapă, iar rezultatele votului pentru preşedinţia Consiliului Judeţean şi primăriile de la Turnu Măgurele şi Bujoru, n-au făcut decât să ne confirme previziunile. Dacă mai adăugăm la asta şi faptul că toate cele cinci funcţii de consilieri, care aparţinuseră PDL, au fost câştigate tot de USL, avem tabloul complet al dezastrului care a lovit PDL în Teleorman.
Şi nici nu avea cum să fie altfel când la cârma organizaţiei s-a aflat un personaj politic ca Teodor Niţulescu, care „n-are mamă, n-are tată, nici în politică, nici în afaceri, care s-a mutat de la un partid la altul precum cucul din cuib în cuib şi îţi ia şi zahărul din ceai fără să simţi”, după cum îl caracteriza un alexăndrean la „Vocea străzii”.
Iar candidatul la preşedinţia Consiliului Judeţean, Constantin Amarie n-a făcut altceva decât să confirme adevărul conţinut de proverbul care spune: „Cum e trucul, şi pistolul”.

Şt. B.