Gazprom a anunţat preţul la gazele exportate şi, ca de obicei, România va cumpăra cel mai scump, 450 de dolari pentru o mie de metri cubi. Cel mai ieftin vor cumpăra Belarusul lui Lukaşenko, prieten devotat al Moscovei, şi Ucraina lui Ianukovici, cel care s-a răzgândit în ultimul moment, preferând să fie subalternul lui Putin decât colegul Angelei Merkel şi al lui Francoise Holand. Ca partenere ale Rusiei, cele două foste republici sovietice vor plăti doar 250 de dolari pentru fiecare mie de metri cubi de gaz metan.
De data asta, România nu mai intră în fibrilaţii când vede preţul la gaze, pentru că, pur şi simplu, gazele ruseşti nu mai sunt „vitale”. Dintr-un motiv foarte simplu: consumul de gaze a scăzut drastic în România ultimilor ani.
Dacă în 2005 erau necesare 17,6 miliarde de metri cubi pentru consumul casnic şi industrial, în 2012 au fost de ajuns doar 13,5 miliarde de metri cubi, iar trendul descrescător continuă.
Acelaşi fenomen se petrece şi cu energia electrică, unde consumul a scăzut la fel de drastic. Din păcate nu şi preţul, aşa că omul de rând rămâne nepăsător faţă de aceste evoluţii.
Dar pentru analiştii economici aceste fenomene sunt extrem de îngrijorătoare. Pentru că atunci când consumul de energie scade e evident că economia şchioapătă, iar când scăderile sunt de genul celor de mai sus, economia oricărei ţări se află în faţa unui adevărat dezastru.
Să fie România într-o astfel de situaţie? Oficial nimeni nu vorbeşte despre asta, pentru că cea mai mare defecţiune a sistemului în ţara noastră este lipsa de comunicare. Mai ales când e vorba de veşti proaste.

C.O.