Birocraţia şi tarifele mari, piedici în calea cadastrării terenurilor agricole

După câţiva ani de aplicare a Legii fondului funciar, mai bine de 95 la sută dintre foştii proprietari de terenuri agricole sau urmaşii legali ai acestora au intrat în posesia titlului de proprietate. Din aceştia însă mai bine de 75-80 la sută nu şi-au înscris terenurile în Cartea funciară. Conform specialiştilor în domeniul cadastrului, nu doar birocraţia care există în domeniul cadastrului funciar a îngreunat mersul lucrurilor în această direcţie, ci şi lipsa banilor. Costurile intabulării unui teren de un hectar, în suprafaţă compactă, care presupune şi executarea unor lucrări de topografie, depăşeşte 200 de euro, o sumă mult prea mare pentru bugetul unui român cu venit mediu. Iar în cazul când respectivul hectar de teren agricol este fracţionat în mai multe parcele, se plăteşte pentru fiecare parcelă în parte, costul total per hectar depăşind 250-260 de euro. În cazul parcelelor de teren agricol de doar câteva sute sau mii de metri pătraţi, preţul obţinut de cel ce vinde terenul abia acoperă costurile pentru intabularea terenului În astfel de condiţii, mulţi dintre proprietarii de terenuri care ar dori să le vândă renunţă la acest lucru, sau le înstrăinează fără a încheia actele prevăzute de lege.
În ideea de a sprijini proprietarii de terenuri pentru înscrierea suprafeţelor ce le deţin în Cartea funciară, Guvernul României a promovat în anul 2010 “Proiectul Cesar”. Respectivul proiect, implementat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cu finanţare de la Banca Mondială, trebuie să asigure realizarea cadastrului şi intabulării gratuite până în anul 2020 pentru o serie de localităţi selectate din întreaga ţară. Puţine localităţi au beneficiat însă de acest program, pentru că, spun specialiştii, multe din criteriile de selecţie sunt subiective. Proiectul privind Completarea Sprijinului UE pentru Restructurarea Agriculturii (CESAR), are o valoare de 51,4 milioane Euro, finanţat de la Bugetul de Stat prin Acordul de Împrumut semnat cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (47,7 milioane Euro) şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (3,7 milioane Euro). Practic, obiectivul Proiectului este acela de a facilita restructurarea fermelor, pe baza economiei de piaţă, care să conducă la îmbunătăţirea capacităţii fermierilor, a membrilor de familie ai acestora şi a lucrătorilor agricoli de a-şi gestiona mai bine activele şi veniturile.
CE insistă ca România să ia bani europeni pentru un proiect de cadastru la scară largă
Comisia Europeană insistă pe lângă Guvernul României să ia bani din fonduri europene pentru un proiect de cadastru la scară mai largă, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la o întâlnire cu producătorii agricoli români. „Comisia Europeană nu numai că permite sau poate susţine financiar constituirea unui cadastru, Comisia Europeană insistă de câţiva ani de zile pe lângă Guvernul României să ia bani din fonduri europene şi să finanţeze un proiect de cadastru, la scară mai largă, nu doar pentru mediul urban. (…) Există fonduri din fondurile structurale, se pot lua bani pentru finanţarea cadastrului. Şi cred că s-ar putea folosi pentru a grăbi procesul. (…) Acesta este un lucru esenţial nu numai pentru agricultură, ci şi pentru infrastructură. Lipsa cadastrului întârzie mult şi proiectele de infrastructură”, a arătat Dacian Cioloş.
Acesta a precizat că baza de date cu suprafeţele agricole cuprinsă în Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS), care face parte din sistemul de control al subvenţiilor – ortofotoplanuri, parcele delimitate etc. -, ar putea fi folosită pentru a putea grăbi procesul de finalizare a cadastrului.

George ZAVERA